GRIPA TV. Teoria r�sului si Teoria h�h�itului
Imediat dup� sf�rsitul finalului termin�rii �ncheiatului meci Steaua-Sevilla, prin mai toate studiourile de televiziune se g�seau adunati analistii si comentatorii de fotbal care urmau s� analizeze si s� comenteze �nt�mplarea. F�r� preaviz, Tudor Octavian a concluzionat, din prima, meciul: „Dac� Sevillia nu ar fi marcat dou� goluri, scorul ar fi fost zero la zero si atunci, cu certitudine, altfel s-ar fi pus problema!“. �ntr-un alt context, adic� privind un film bun (normal c� �n reluare), v�d o femeie inteligent� dar singur�, �ncerc�nd s� dialogheze �ntr-un bar cu un b�rbat destul de ar�tos. Acesta, un fel de comis voiajor, �ncepe s�-si etaleze calit�tile profesionale: „Eu s�nt �n stare s� v�nd un cuptor cu microunde chiar si unui eschimos“. Tipa, repet, inteligent�, nu prinde poanta si �i replic�: „Poate vrei s� spui c� vinzi un frigider unui eschimos?“. La care, dezarmant, potentialul b�rbat fatal zice: „Ce s� fac� un eschimos cu un frigider?“. Desigur, tipa i-a dat papucii, scenaristul �ngros�nd finalul imposibilei relatii cu o scen� �n fata usii ei, c�nd el, �nc� „ambetat“ de cucerire, i-a propus: „Nu vrei s� ne desp�rtim cu un s�rut frantuzesc?“. Usa tr�ntit� �n nas a pus punct. Mai tot frunz�resc, c�nd si c�nd, „Teoria r�sului“ de Hanri Bergson. Trebuie s� fi fost oleac� altfel omul �sta, dac� s-a pornit el s� analizeze r�sul gospod�reste, pe capitole: „Despre comic �n general (...) Comicul situatiilor si comicul cuvintelor, Comicul de caracter (..)“, lucrare serioas� despre r�s, cercetare stiintific�, bibliografie s�n�toas�, f�r� glum�! Af�ndu-ne totusi �n spatiul unei cronici TV., unde glumim de glumele televizate si ne mai r�dem de reusitele sau nereusitele tentative de a amuza poporul cu televizorul, fiind �ntr-o pas� proast�, �ntr-o zi cetoas�, umed�, destul de trist�, tot la g�nditorul francez ajungem. Dup� parcurgerea unei liste de lucr�ri care au influentat primele decenii ale veacului (trecut), ajungem �nt�mpl�tor, ca buton�nd la televizor, la Nae Ionescu. Acesta, tinea prelegeri elevate, de care putini au avut parte, iar la una din ultimele �nt�lniri ale anului 1929, le-a spus studentilor s�i: „Am v�zut c� nu am fost �ntotdeauna de acord cu d-voastr�. Asa de pild�, v-ati sup�rat foarte tare c� eu nu s�nt bergsonian. �mi pare foarte r�u c� v-am sup�rat, �ns� n-am ce s� v� fac: eu am mai mult� grij� de mine �nsumi, dec�t de p�rerea pe care o aveti dumneavoastr� despre mine. Asa c�, dac� eu tr�iesc mai bine nefiind bergsonian, nu doresc s� fiu“. Revenind la Steaua-Sevilla, la r�s si la ce tr�im noi acum, cu bani putini, cump�r�ndu-se un filozof, doi, un gazetar, doi, un profesor, doi, se poate face, la comand�, o nou� lucrare filozofic�, un nou eseu, contemporan, care s� se numeasc� simplu, ca orice lucrare serioas�: Teoria h�h�itului. Desigur, cu multumirile de rigoare pentru sponsor, pe pagina de gard�.
|