 Viaþã între monºtri ºi cadavre
• Laboratorul de Anatomie Patologicã din spitalul romaºcan „nu mai are secrete“ pentru cititorii „Monitorului“ • medicul Constantin Danciu efectueazã biopsiile ºi o parte a necropsiilor • acesta a terminat ºi Facultatea de Drept, dar a optat pentru Medicinã • Laboratorul de Anatomie Patologicã, situat la demisolul spitalului romaºcan, este unul dintre cele mai evitate compartimente ale instituþiei, lesne de înþeles avînd în vedere specificul muncii cadrelor de aici. ÃŽncã de la intrare, un miros insuportabil de formol ºi toluen te determinã sã te gîndeºti de douã ori dacã sã intri sau sã faci cale întoarsã. Dupã ce parcurgi un holiºor îngust, intri în laboratorul propriu-zis, unde lucreazã 11 cadre medicale, coordonate de Constantin Danciu, medic primar anatomo-patolog. Acesta este într-o continuã miºcare, alergînd de la un cabinet la altul, rãspunzînd la diversele solicitãri, atît din partea ºefilor de secþii, cît ºi a persoanelor care se intereseazã de o rudã decedatã. „ªeful“, un bãrbat înalt, la 37 de ani, purtînd ochelari, încearcã sã rãspundã prompt la toate solicitãrile ºi nu pare o clipã cã s-ar supãra cã este întrerupt din activitate, încercînd sã împace pe toatã lumea. Meticulos, medicul începe sã analizeze la microscop lamele cu diferitele probe biologice recoltate de la pacienþii internaþi. Romaºcan get-beget, acesta povesteºte cã „a intrat din prima“ la Medicinã, în anul 1988 ºi, doi ani mai tîrziu, a luat examenul de admitere ºi la facultatea de Drept, urmînd cele douã ºcoli simultan. ÃŽn perioada 1994-1995 a lucrat ºase luni, stagiar la judecãtorie, iar ulterior a renunþat, în favoarea medicinii. „De mic, mi-am dorit sã fac Medicinã legalã, însã, pentru cã nu au fost locuri la rezidenþiat, am optat pentru Anatomie Patologicã. Deºi am urmat ºi Dreptul, nu mi-a plãcut sã lucrez în domeniul justiþiei, pentru cã acolo existã tot timpul conflicte ºi oamenii sînt înverºunaþi. Justiþia lucreazã, dar nu-þi oferã satisfacþii. Am ales Anatomia Patologicã pentru cã sînt emotiv, îmi este fricã de injecþii, întotdeauna mi-a fost fricã sã nu greºesc. Mi-a plãcut sã lucrez «la rece»“, a menþionat doctor Constantin Danciu. Avînd în vedere specificul meseriei, acesta are un pogram redus de lucru, între orele 8-14. De douã ori pe sãptãmînã, lucreazã biopsiile recoltate de la pacienþii internaþi. „Este foarte important sã stabileºti un diagnostic corect, în cazul unei tumori, de exemplu, pentru cã, în funcþie de rezultatul pe care îl stabileºti, bolnavul de cancer poate începe tratamentul. Ca anatomo-patolog, eºti primul care îi spui bolnavului dacã are cancer sau nu. Consider cã pacientul, ca ºi familia sa, au dreptul sã ºtie cît mai repede ºi exact situaþia, pentru a începe tratamentul. Cînd asiguri un pacient cã lucrurile sînt bune, îl încurajezi psihic, ceea ce îl ajutã sã se vindece. ÃŽnsã, atunci cînd înºtiinþez familia cã bolnavul are cancer, de exemplu mã simt rãu fizic, motiv pentru care, de multe ori, aº prefera sã greºesc diagnosticul în favoarea pacientului. Din pãcate, nu se întîmplã aºa“, povesteºte doctorul Constantin Danciu. Pe lîngã biopsii, medicul participã zilnic, timp de douã ore, la autopsii. Acesta îºi aminteºte cã prima necropsie la care a participat a fost proba de examen, din timpul Facultãþii de Medicinã, cînd i-a fost mai rãu aºteptînd decît în timpul disecþiei propriu-zise. „Chiar ºi acum, dupã ºapte ani de experienþã, sînt atît de obiºnuit cu Morga, încît de multe ori, înainte de a intra la necropsie, mãnînc chiar ºi un covrig. Sîntem profesioniºti ºi privim lucrurile ca atare. ªtiu cã pentru mulþi este un serviciu macabru, imaginaþi-vã sã deschizi stomacul unui cadavru decedat în urmã cu patru zile. ÃŽn primii ani de activitate, mi s-a întîmplat sã mi se facã rãu ºi, atunci, preþ de cîteva minute, am ieºit din Morga. Poate dacã aº fuma lucrurile s-ar amesteca ºi ar fi mai uºor de suportat mirosurile de morgã ºi formol. Toate decesele copiilor 0-1 an ºi cele care survin în spital intrã în competenþa Anatomiei Patologice, serviciile fiind gratuite. De-a lungul carierei în rîndul necropsiilor la adulþi, cel mai tare m-a marcat cazul unui cadavru în putrefacþie, al unui bãtrîn mîncat de viermi. Au mai fost cazuri de cadavre decapitate de tren sau arse, care mi-au rãmas în memorie“, mai spune medicul Constantin Danciu.
„Erorile“ Creatorului
De-a lungul activitãþii sale, medicul anatomo-patolog a întîlnit cazuri grave ºi extrem de rare de malformaþii la naºtere. „Dacã ne gîndim bine, natura plãteºte un tribut pentru geniile pe care le creazã, producînd acei copii malformaþi, «erori» ale Creatorului. De aceea, toate geniile ºi oamenii de ºtiinþã au o mare datorie faþã de societatea în care s-au nãscut, sã ajute medicina pentru reducerea acestor cazuri. Cele mai spectaculoase sînt cele în care gemenii împart acelaºi trup. Chiar anul acesta, în luna mai, am avut un caz de gemeni conjugaþi, simetrici, uniþi de la bazin în jos, ceea ce a fost o pemierã atît pentru spital, cît ºi pentru cariera mea. ÃŽn urmã cu doi ani, au mai existat doi gemeni uniþi de la gît în jos, cu douã capete, unite în partea medianã, cu trei ochi ºi douã nasuri. Am mai întîlnit un nou nãscut doar cu faþã, fãrã cutie cranianã ºi fãrã creier. ÃŽn cariera mea am mai întîlnit un caz de nou nãscut cu o tumorã gigant pe cord, de mãrimea unui pumn. Un alt caz a fost al unui copil nãscut fãrã diafragm, încît splina, stomacul ºi intestinele erau în torace, în loc de abdomen. Un nou nãscut avea dezvoltatã o mînã în loc de picior. Un altul s-a nãscut cu douã spline sau cu un singur rinichi în formã de potcoavã. Sînt citate peste 400 de substanþe din mediul înconjurãtor ce induc malformaþiile congenitale, inclusiv radiaþiile ºi medicamentele“, a mai menþionat Constantin Danciu.
FOTO: Medicul Constantin Danciu, ºeful Laboratorului de Anatomie Patologicã
|
Autentificare
