 REFORMÃ DE INFARCT
• reforma în sãnãtate, anunþatã cu surle ºi trîmbiþe, pare sã se fi nãscut... moartã • dupã o logicã a oficialilor ministerului s-au luat mãsuri care se vor repercuta asupra actului medical • nota de platã o vor suporta tot pacienþii • Reforma din Sãnãtate aratã ca o înmormîntare de lux, al cãrei dricar principal, ministrul Nicolãescu, s-a aflat la numai un vot de cãderea din funcþie. Cã era necesarã e sigur. Cã modul de aplicare se dovedeºte a fi reorganizarea haosului, instalînd în loc mãsuri cel puþin la fel de grozave, se vede ºi în Neamþ.
S-au scos directorii de spitale, au fost titularizaþi aceiaºi oameni, în baza unei logici care pare sã nu fi avut alt suport decît manevre de gestionare a banilor spitalelor. Rezultã cã la Neamþ, fie cã interesele nu erau destul de mari, fie cã jocurile erau fãcute din vreme. Singurul care ºi-a dat demisia, constatînd atît ridicolul lucrurilor, cît ºi meschinãria distribuirii banilor, a fost directorul Spitalului Roman, doctorul Petru Boºtinã. Acesta a fost pedepsit pe linie de partid ºi, odatã cu el, ºi pacienþii, de cãtre prefectul judeþului care a cerut sã se taie bani de la Spitalul Roman. Tipul acesta de reformã nu are legãturã cu principiile medicale sau cu sistemul medicinei primare. N-a fost pus la punct nici ambulatoriul de specialitate, cel puþin la Piatra Neamþ. O astfel de structurã bine închegatã ar putea decongestiona spitalelele, eliminînd consumul de luminã, gaze, apã, la care se adaugã automat consumabilele spitaliceºti ºi tot ce þine de actul medical în sine.
Reforma din Spitalul Judeþean Neamþ a debutat pe 30 mai 2006, cînd patru ºefi de secþie - doctoriþa Maria Kirileanu - Pediatrie, doctorul Victor Cãlinescu - Oftalmologie, doctorul Constantin Gaube - Reumatologie ºi Recuperare, ºi doctorul Octavian Huianu - Obstetricã, au fost scoºi pe motive de vîrstã. În locul doctorului Gaube, un distins pensionar în vîrstã de 62 de ani, a venit doctorul Valeriu Andriþa, doctor în medicinã, avînd vîrsta de... 65 de ani! Domnia sa beneficiazã de prevederile Art. 385 din Legea 95/ 2006, care îi dã voie sã lucreze pînã la 70 de ani. Despre ºefi de secþie nu poate fi, însã, vorba, dacã e sã respectãm legea reformei. Singurii care rãmîn sînt ºefii de clinicã ºi profesorii universitari. Domnul Andriþa va împlini 65 de ani astãzi, 20 iunie 2006. Pe de altã parte, domnul Andriþa are o mare influenþã în spital ºi a fost preºedintele Consiliului de Administraþie din Spitalului Judeþean pînã pe 28 mai. Baºca activitatea de consilier local, deci influenþa politicã. Un alt ºef de secþie, în vîrstã de aproape 62 de ani, este doamna doctor Cornelia Vulpe, doctor în medicinã.
În urmã cu patru ani, doctorul Cristian Petrovici, adus de PSD de la Spitalul Roznov, a fost numit director al Spitalului Judeþean. Fãrã concurs. Dupã care a fost scos, tot politic, ºi deºi avea post la Spitalul Judeþean, din cauza unor animozitãþi de la nivelul secþiei Pediatriei, a solicitat sã fie detaºat la Roznov. Acum, a revenit ºef de secþie la cea mai mare unitate sanitarã din judeþ. Domnia sa este medic specialist ºi nu medic primar cum ar fi trebuit, conform Legii 95/ 2006, pentru ºefia de secþie. În secþia respectivã existã un medic primar, dar e important ca reforma sã nu þinã seama de amãnunte.
Cel mai impenitent dintre ºefii de secþii este, desigur, doctorul Huianu ale cãrui lupte sînt, deja, tradiþionale cu conducerile spitalului. Doctorul Huianu este persecutat politic ºi poate rãmîne sã lucreze pînã la 70 de ani. Din cîte am înþeles, domniei sale demisia i-a fost datã într-o manierã de tip comando. Asta e pãrerea doctorului Huianu. Hazul este cã legea, deºi prevede cã doctorii în medicinã nu mai pot fi ºefi de secþie dupã vîrsta pensionãrii, nu prevede nimic în cazul persecutaþilor politic. Bãnuim cã va fi o mare fericire pentru mulþii prieteni cu care doctorul Huianu a reuºit sã se aleagã între timp în spital, sã se trezeascã înapoi cu el, paraºutat de o lacunã a legii, înapoi în postul de ºef de secþie.
Altfel prin alte pãrþi
Acestea au fost, desigur, cîteva din detaliile reformei la Piatra Neamþ. De fapt, exista un termen de graþie de trei luni, în care sã se poatã lua decizii. Timpul a fost scurtat la Neamþ. La Vrancea, Direcþia de Sãnãtate Publicã i-a adunat pe pensionabili ºi i-a anunþat, cu politeþe, cã peste trei luni urmeazã sã fie pensionaþi. Dar cã acolo unde e nevoie de ei vor continua sã lucreze pe mai departe. În Ardeal, nici mãcar nu s-a discutat despre reformã. Oameni aºezaþi, ardelenii s-au gîndit cã, între timp, de drum lung ºi boalã grea, poate cade ministrul. Mai trebuie, se pare, un vot. Poate se îmbolnãveºte vreun parlamentar.
Dar iatã ºi ce spune doctorul Stelian Ghiþã, manager al Spitalului Judeþean de Urgenþã, care a trebuit sã transpunã în practicã cele gîndite de oficialii ministerului. „E greu de spus dacã aplicarea prevederilor pachetului legilor reformei din sistemul sanitar va aduce schimbãri benefice. Cel puþin teoretic, cea mai mare parte a titlurilor din legile reformei ar trebui sã schimbe în bine mersul lucrurilor din sistemul sanitar. Pînã în momentul de faþã, însã, douã dintre prevederile legilor reformei s-au dovedit a fi oarecum greºite. Mã refer la legea pensionãrii care va lãsa, practic, spitalele fãrã medici. Se pare cã unii au gîndit cã, pînã acum, lumea medicalã a fost privilegiatã din punct de vedere al vîrstei pensionãrii, care era diferitã faþã de celelalte sectoare de activitate. Numai cã, formarea profesionalã a unui medic dureazã mai mult decît a oricãrui alt specialist. Un medic este total format ºi capabil sã profeseze în jurul vîrstei de 30 de ani, iar pensionarea sa la 57 de ani, respectiv, 62, înseamnã scoaterea sa pe tuºã într-un moment de maximã formã ºi experienþã. Un alt aspect abrupt abordat mi se pare cel al incompatibilitãþii dintre ºefia de secþie ºi desfãºurarea activitãþii într-un cabinet particular. Cred cã, în timpul liber, orice medic poate lucra pentru el. Pe de altã parte, existã pacienþi care preferã sã se adreseze unui medic la cabinetul privat, ºi, astfel, pot fi mulþumiþi ºi unul ºi celãlalt“, a declarat doctorul Stelian Ghiþã, manager al Spitalului Judeþean de Urgenþã Neamþ.
Dupã cum ziceam, proastã socotealã pe spinarea bolnavilor.
|
Autentificare
