Paradox?

De mai mul�i ani, opinia public� francez� caut� explica�ii pentru un paradox: de�i peste 7% din produsul intern brut (la noi, cam 4%) este repartizat sistemului de �nv���m�nt, de�i o armat� de psihologi, pedagogi, sociologi �i medici studiaz� chestiunea, de�i s-a �ntreprins, se zice, o reform� radical� a �colii na�ionale, rezultatele s�nt din ce �n ce mai nelini�titoare la nivelul culturii generale a tinerei genera�ii.
O statisticďż˝ demnďż˝ de toatďż˝ ďż˝ncrederea, pentru cďż˝ aparďż˝ine chiar ministerului ďż˝nsďż˝rcinat cu organizarea sistemului de ďż˝nv���mďż˝nt, relevďż˝ cďż˝ 9% din populaďż˝ia ��rii este analfabetďż˝?!? Un fost ministru al aducaďż˝iei afirma acum cďż˝tva timp cďż˝ ďż˝coala primarďż˝ ar trebui sďż˝-i ďż˝nveďż˝e pe absolvenďż˝i „sďż˝ citeascďż˝ ďż˝i sďż˝ socoteascďż˝“ (!?!): iar secretarul perpetuu al Academiei susďż˝inea ďż˝ntr-o carte acidďż˝ cďż˝ ďż˝n prezent misiunea ďż˝colii este de „a-i ďż˝nv��a pe elevi sďż˝ nu ďż˝nveďż˝e“.
Menďż˝ionďż˝nd ďż˝i faptul cďż˝ armata pedagogicďż˝ numďż˝rďż˝ ďż˝n ďż˝nv���mďż˝ntul preuniversitar nu mai puďż˝in de un milion de persoane cu calificare universitarďż˝, amintind cďż˝ ďż˝nzestrarea ďż˝colilor cu tehnicďż˝ de ultimďż˝ orďż˝ este impresionantďż˝, rezultatele sub aďż˝teptďż˝ri devin paradoxale. ďż˝ntrebarea „care este cauza acestei stďż˝ri de lucruri“, pusďż˝ de mai mult timp, nu are ďż˝ncďż˝ un rďż˝spuns.
Ceea ce nu vede ochiul interior, dar se relev� str�inului preocupat de problemele �colii de pe toate meridianele, este c� reforma gr�bit�, despre care se pomene�te la tot pasul, a fost, dup� r�zmeri�a elevilor �i studen�ilor din 1968, de fapt, numai o jum�tate de reform�: s-a altoit dezordinea organizat� a �colii nordamericane pe o structur� tradi�ional� autohton� (la care noi am renun�at �nc� din zorii veacului trecut). De exemplu, s-au oficializat (cu exagerare) imperativ degrevarea copiilor de eforturi supradimensionate, religia ritmului individual, debalastarea programelor pentru clasele mici (primare) �i mijlocii (gimnaziale) etc., toate acestea pe un program de lucru arhaic, cu ore de curs de diminea�a �i adesea p�n� la cinci dup� amiaz�, timp �n care elevii s�nt pironi�i �n �coal�, nu au loc �i timp de odihn� �i nu-�i pot face temele (preg�ti lec�iile) pentru a doua zi. Ajun�i acas�, dup� zece (!) ore de munc� �i alerg�tur�, copiii urmeaz� s�-�i prepare �n alte dou�-trei ore (!!) lec�iile �i temele pentru zilele urm�toare. Dac� �inem seama c� aici �colarizarea �ncepe de la �ase ani, este de studiat rezultatul unei zile de munc� de circa 12 ore.
U�urin�a cu care se trece dintr-o clas� �n alta, cu votul p�rin�ilor, care la o adic� se pot adresa unei comisii de litigii pentru a-�i vedea odraslele promovate, declinarea r�spunderii familiei �n sarcina �colii, motiv�ndu-se c� �i p�rin�ii lucreaz� de diminea�a p�n� seara, cu o pauz� (nu peste tot) de dou� ore la pr�nz, deci nu au nici timpul, nici preg�tirea �i nici r�bdarea de a-�i medita/ajuta copiii, aceste condi�ii improprii �i �nc� multe altele, datorate unei reforme pripite �i romantice (care a pornit de la ideea just� c� to�i copiii trebuie s� aib� acelea�i condi�ii de dezvoltare, l�s�nd la o parte realitatea c� nu to�i au aceea�i �nzestrare nativ�, aceea�i putere de munc�, aceea�i deprindere a disciplinei liber-consim�ite etc.) tind s�-i molipseasc� pe romanticii reformi�ti ai �colii noastre na�ionale; iar rezultatele nedorite au �i �nceput s� se vad� cu zgomot, st�rnind �i la noi �ngrijor�ri majore.
�ansa noastr� este c� putem studia nereu�itele altora, pentru a ne feri de urm�rile unor m�suri ale c�ror rezultate nedorite nu apar dec�t dup� circa 10-12 ani.