Vreau sďż˝ fiu japonez!

Vreau sďż˝ fiu japonez! „Ce te-a apucat, omule?! Mai ieri, scriai cďż˝ vrei o rublďż˝ ruseascďż˝. Acum vrei sďż˝ fii japonez, ce-ti veni? Ai dat ďż˝n mintea copiilor? Cďż˝ nu te-o fi cumpďż˝rat vreo dronďż˝ cu niscai yeni ori cu vreo sticlutďż˝ de sake din ďż˝la care nu aduce nici pe departe cu tuica noastrďż˝ de prune, ca sďż˝-ti ia si bruma de minte pe care o mai ai?!“ se vor grďż˝bi prietenii mei sďż˝ mďż˝ apostrofeze.
Uite-asa, brusc, mi-a venit un dor nebun: s� devin japonez! Nu m� �ntrebati de ce si cum, fiindc� nu stiu s� v� spun sau, mai degrab�,
stiu dar nu vreau sďż˝ vďż˝ spun.
Si ca s� nu v� fierb pe foc f�r� ap�, am s-o iau, pas cu pas, cu niste amintiri. Cred c� eram cam prin primele clase de liceu c�nd, bucuros c� nu trebuia s� cer voie cuiva, d�dusem de patima lecturii, prim semn de emancipare si independent�.
Printre primele cďż˝rti care mi-au amorsat gustul cititului si de care ďż˝mi aduc aminte avea un titlu ciudat: „Nimic despre Japonia“, dar avea si el justificarea lui, pe care o descopereai abia dupďż˝ ce o terminai. Era a unui scriitor si jurnalist de-al nostru, pe nume Ion Timus - cine a mai auzit de el?! - aflat ďż˝n gratiile tatei, drept care am citit mai multe cďż˝rti de ale lui: „Transiberiana“, „Japonia, arta, femeia, viata socialďż˝“,
„Ogio-san“ si altele.
Mi-au fost pe plac, fiindcďż˝ vorbeau despre oameni care nu semďż˝nau, nici pe departe, cu noi. Eram uimit de politetea lor, de nenumďż˝ratele reguli si ritualuri stricte pentru cele mai mďż˝runte activitďż˝ti ale omului, de simplitatea si curďż˝tenia lor si a locuintelor lor, de dragostea pentru flori si grďż˝dini, de respectul pentru vechile lor obiceiuri si traditii si de atďż˝tea altele. Mďż˝rturisesc cďż˝ mďż˝ cam cutremuram de acel „harachiri“, mďż˝rturie fďż˝rďż˝ egal a notiunii de onoare dar si de iuteala cu care puteai sďż˝-ti pierzi viata, de sutele si miile de cutremure pe care le luau ca pe un dat al naturii, dar nu fďż˝rďż˝ sďż˝ stie cum sďż˝ le ďż˝ntďż˝mpine.
Mi-a rďż˝mas de atunci ďż˝n minte expresia „Onorabila mďż˝ncare
guazaimas“, cu care musafirul ospďż˝tat multumea gazdei: „Onorabila
mďż˝ncare bunďż˝ a fost“. Cum adicďż˝? Sďż˝ atribui unui lucru neďż˝nsufletit
calificativul de onorabil? Dar ce sďż˝ am cu ei, dacďż˝ si umbrela, si
ulciorul de ap�, papucii si toate cele din gospod�rie era onorabile sau
demne de respect? S� mai vorbim de oameni si celelalte fiinte? Mai apoi, am tr�it durerea Doamnei Butterfly sau Cio cio san, mi-a fost
ciud� pe �nfumuratul de Pinkerton din celebra oper� a lui Puccini, m-
am cutremurat de catastrofa de la Pearl Harbor si de sacrificiul
asumat pentru tar� si �mp�rat si nu mai putin de dezastrul de la
Hiroshima si Nagasaki, p�n� am ajuns �n zilele noastre, c�nd ne-am
mai apropiat de viata, cultura si modul de viat� al celor str�juiti de
Muntele Fuji.
Ce popor valoros! Ce paradis a reutit s� fac� �ntr-o zon� nu chiar
favorabil�, s� supun� natura, s� contribuie la progresele uluitoare ale lumii? Cum Dumnezeu functioneaz� totul la ei dup� cum stabilesc si la noi nimic?! Cum pot ei s�-ti suflece m�necile si s� refac� �n scurt tot ce s-a n�ruit ori s-o ia de la cap�t dup� at�tea catastrofe, care nu i-au ocolit, �n vreme ce noi avem nevoie de ani de zile ca s� repar�m un
pod de cinci metri?! Cum. . . cum. . .
Evoc, din respect pentru cititor si pentru poporul nipon, un episod semnificativ. Era �n anul 1985. Congresul national de ORL s-a tinut aici, la Piatra Neamt. Delegatia japonez� era format� din 8-10
medici, condus� de un profesor �n v�rst� de 32 de ani (competenta,
nu trecerea anilor face un dasc�l), printre care si dou� sotii, �n tinut�
traditional�: kimonou, piept�n�tur� cu andrele, gentuta �n spinare si
pantofii aferenti. �n finalul congresului, i-am plimbat pe oaspeti (erau
si din alte t�ri) la m�n�stirile noastre si la cele din Bucovina si ne-am
oprit la un pr�nz cu bucate traditionale.
ďż˝n semn de multumire pentru primirea de care s-au bucurat, domnul profesor ne-a rugat sďż˝-i dďż˝m voie sďż˝ ne cďż˝nte un cďż˝ntec popular japonez. Stim cum sunďż˝ muzica lor. Am asistat la o jumďż˝tate de orďż˝ de vocalize ďż˝ntr-un timbru extrem de variat, dar pďż˝nďż˝ cďż˝nd profesorul nu si-a terminat partitura, nu am ďż˝ndrďż˝znit sďż˝ ne clintim. Nu cred cďż˝, ďż˝ntr-o situatie asemďż˝nďż˝toare, am auzit vreun dascďż˝l de al nostru cďż˝ntďż˝nd „Hai lelito-n deal, la vie!“. Bravo vouďż˝, japonezilor! Dragi pďż˝strďż˝tori de traditie!
Exist�, uneori, momente �n viata unui om, ca s� nu mai spun de a unui popor, pe care nu ai voie s� le tratezi cu indiferent�, cu
superficialitate si cu atďż˝t mai putin cu „hai sictir!“ balcanic. Asemenea
momente nu se mai �ntorc. Niciodat�.
Nu de mult, am tr�it un astfel de. . . m� doare-n cot. Uluitor!
Reprobabil! Condamnabil! Cum a fost posibil s�-l minimaliz�m, s�-l
reducem la. . . nimic?!
Suntem mesteri f�r� egal s� caracteriz�m, s� etichet�m, s� invent�m tot felul de expresii si gogorite doar ca s� ne ar�t�m goliciunea interioar�. Ba c� nu stiu c�nd, la revolutie sau ce-o fi fost ea, a fost un vid de putere care a justificat nu stiu ce umplutur�, c� procurorii militari (parc� veneau din cosmos) ne-au furat revolutia si ne-au dat �n loc o lovitur� de stat si at�tea si at�tea altele, de te miri cum de le mai dau prin minte at�tea variante, care de care mai fantezist�.
Dar acum, c�nd aveam ca oaspete, nu un oarecine, ci premierul t�rii de care am vorbit mai sus, �nsotit de treizeci de oamnei de afaceri,
veniti nu la voia �nt�mpl�rii - hai s� trecem si pe la �stia! - ci �n
contextul deosebit de favorabil destinat revigor�rii relatiilor dintre
Uniunea European� si Japonia, cu viz� mai mult dec�t precis�, de
refacere, de reďż˝nnodare a „drumului mďż˝tďż˝sii“, care ne lua si pe noi ďż˝n
considerare. Vizit� programat�, planificat� de cine stie c�nd. S� trat�m
acest eveniment ca pe o pacoste c�zut� din cer, de care s� ne
debaras�m c�t mai repede?!? S� nu fi stiut nimeni dintre conduc�tori
despre importanta acestui eveniment? Din guvern, parlament, senat,
partide? Nu putea fi am�nat� debarcarea lui Tudose cu dou� sau trei
zile? S� nu fi fost capabil premierul interimar s� �ncropeasc� o �nt�lnire important� si necesar� cu liota de consilieri de care dispune?
A fost loviturďż˝ de stat mai micďż˝? A fost un vid de putere? Nuuuuu, strigďż˝ vocile interesate, cďż˝ nu ne dďż˝ voie Constitutia. Cďż˝ tara nu poate rďż˝mďż˝ne fďż˝rďż˝ guvern nici o singurďż˝ clipďż˝. E mai rďż˝u decďż˝t la „Le roi est mort. Vive le roi“. Pďż˝nďż˝ si presedintele de la Cotroceni putea sďż˝ gestioneze mai bine criza asta ad hoc. Doar de aceea se cheamďż˝ asa: ad-hoc! Adicďż˝ anume, pentru acest scop!
S-a spus c� �naltul oaspete a fost umilit. Nici vorb�! O asemenea
persoan� nu poate fi umilit�. �i desfid pe cei ce g�ndesc asa. Ba am
avut sentimental c� �i p�rea r�u pentru neghiobia noastr�.
El a fost cel care ne-a umilit. Pe toti. Ca indivizi si ca popor: iat� darul pe care vi l-am adus! Puteti veni �n tara Soarelui R�sare f�r� viz�!
Auzit-ati auzit asa ceva? De undeva? Nici dup� ce ne-am c�ciulit nu stiu c�t� vreme.
Nu, orice-ar spune unii si altii. . . onorabila primire nu a fost guazaimas.