Anul 2017- anul �n care Procuratura Militar� i-a confiscat Poporului Rom�n Revolutia, din 89, pentru a-i restitui o Lovitur� de stat.
Contemporan fiind cu evenimentele din decembrie 1989, nu mi se poate impune a nega existenta unei vaste si complexe misc�ri revolutionare, care din punct de vedere istoric, s-a �ntins pe mai multe etape, �ntre 16 decembrie 89 si 20 mai 1990, p�n� la finalizare. Istoria ne ofer� suficiente exemple �n care o revolutie, care presupune o schimbare de regim politic �ntr-un timp relativ scurt, nu poate fi realizat� de c�tre populatie, dac� nu beneficiaz� de sprijinul direct sau tacit, al Armatei si al celorlalte institutii de fort�. Revolutia, cu startul Timisoarei �n 16 decembrie, a fost f�cut� de c�tre populatie, f�r� nici un sprijin din partea Armatei. Ulterior, �n faza pe Bucuresti, Armata si institutiile de fort� s-au implicat, de o parte sau de alta, dup� meandrele intereselor interne si externe. �n ambele etape, 16-22 decembrie si 22-27 decembrie, s-au �nregistrat morti si r�niti. �n ziua de 22 decembrie 89, dup� anuntul postului national de televiziune de la ora 12,51, despre fuga Ceausestilor, populatia Rom�niei a iesit �n strad�, prelu�nd controlul civil asupra institutiilor, anihil�nd autoritatea comunist� asupra acestora. Exist� frustrati care din 1990 p�n� �n prezent, o tin langa c� Revolutia a fost furat� de c�tre „emanatii“ acesteia, recte, de c�tre echipa FSN-ului �n frunte cu Ion Iliescu. Acesti frustrati neag� tranzitia si actul de voint� istoric� a populatiei, de la 20 mai 1990.
Parchetul General ne anunt� c� Revolutia nu a fost furat�, pentru c� nu a existat. A existat o Lovitur� de stat, care nu putea fi furat�
Dosarele Revolutiei au fost clasate �n octombrie 2015. Ca urmare a unei cereri CEDO, pe 17 iunie 2017, �nalta Curte de Casatie si Justitie a dispus redeschiderea acestor dosare, pentru a se extinde ancheta si a solutiona o nou� �ncadrare, de „Crime �mpotriva umanit�tii“. Se impunea Parchetului General -Sectia Militar�, s� stabileasc� corect situatiile de fapt, petrecute �n perioada 16-30 decembrie 1989. Aceast� nou� �ncadrare nu se putea realiza dec�t dup� o temeinic� analiza a perioadelor anterioare evenimentelor, din timpul si ulterioare acestora, precum si contributia unor factori externi �n pr�busirea unor regimuri comuniste din Europa de Est, care a fost mai mult dec�t esential�. �n locul unei astfel de abord�ri complexe, ne-am trezit c� Parchetul General, pe solutia repede-�nainte, a finalizat concluziile, �n circa 6 luni, rezolv�nd ceea ce parchetele anterioare nu rezolvaser� �n 25 de ani. �ntr-un comunicat al Sectiei Militare a Parchetului General, din ziua de luni 18 decembrie 2017, au fost lansate oficial �n spatiul public, cel putin trei tentative de diversiune manipulatorie, asupra opiniei publice. Prima diversiune - c� nu a existat o Revolt� sau Revolutie �n decembrie 89, ci o Lovitur� de stat. A doua diversiune - c� �n decembrie 89 nu a existat nici un vid de putere. A treia diversiune - c� existenta teroristilor a fost o diversiune a echipei FSN-Iliescu. Procuratura General�, declar� c� „crimele �mpotriva umanit�tii“, �n acest context, au fost s�v�rsite de c�tre gruparea FSN-Iliescu �n perioada 23-27 decembrie 89, av�nd drept pretext legitimarea prelu�rii puterii de c�tre gruparea Iliescu. Pretextul este o mare gogom�nie, dac� tinem cont c� Iliescu fusese promovat �nc� de cu doi ani �nainte de c�tre postul de radio Europa Liber� si a fost asimilat ca „omul providential“ de c�tre majoritatea rom�nilor, �nc� de la prima sa aparitie televizat� din seara zilei de 22 decembrie. B�t�lia pentru consolidarea noii puteri s-a finalizat odat� cu alegerile din 20 mai 1990. Pe de alt� parte, asertiunea c� „Crimele“ au constituit pretextul executiei rapide a cuplului Ceausescu, este o si mai mare gogom�nie. Pentru executare, erau suficienti mortii Timisoarei. Desigur, despre legitimitatea procesului Ceausestilor, este loc pentru ample dezbateri. Mediatizarea comunicatului recent al Parchetului General are at�t menirea s� ne induc� c�t este de eficient si competent acesta, precum si care este rolul de f�c�tori de istorie, a noii echipe de procurori militari, c�t si menirea de a ne proiecta noul esafod pe care vor fi elaborate acuzele asupra acelora vizati a fi executati pentru salvarea statistic� a DNA-ului.
Prima diversiune a Parchetului General - „Revolutia a fost o Lovitur� de stat“
Procurorilor militari li s-a cerut redeschiderea Dosarelor Revolutiei pentru a stabili circumstantele si autorii, responsabili de crimele s�v�rsite dup� ora 13,30 a zilei de 22 decembrie 1989, or� la care Ceausescu si-a pierdut toate prerogativele. Apoi, este �n sarcina instantelor de judecat� s� confirme circumstantele si responsabilit�tile autorilor, si s� aplice sanctiunile cuvenite. Nu este �n sarcina Procurorilor militari s� stabileasc� dac� �n decembrie 1989 a fost Revolutie sau Lovitur� de stat. Aceasta este �n sarcina istoricilor, ca mai apoi s� scrie „Istoria Revolutiei“, tin�nd cont de argumente pertinente, nu de alegatiile vecine cu b�tutul c�mpilor, ale unor procurori, ale c�ror rechizitorii sunt incompatibile cu istoria real�. �n lumina unor situatii, relevate si de c�tre procurori, se poate �ntelege lesne c� evenimentele din decembrie 89 nu ar fi avut rezultatul scontat, dac� al�turi de populatie nu ar fi participat complementar si Armata. Un astfel de comportament complementar se reg�seste �n mai toate revolutiile de dup� 1900 si nu le-a numit nimeni Lovituri de stat. Prin aceast� diversiune a Parchetului General se anuleaz� �ntreaga semnificatie a jertfelor revolutiei si eroii Revolutiei vor trebui s�-si schimbe statutul �n eroii Loviturii de stat. S-a ajuns la aberanta situatie �n care istoricii vor trebui s� se alinieze la concluziile Parchetului General, care va trebui s� supervizeze astfel orice carte de istorie.
A doua diversiune a Parchetului General - „�n decembrie 1989 nu a existat vid de putere“
Consider c� aceast� diversiune este perla coroanei. Cel putin �n ziua de 22 decembrie, �ntre orele 13,30, c�nd a fost prins Ceausescu si ora 22, c�nd a fost �nfiintat CFSN, ca prim� structur� de decizie, �n mod cert a existat un vid de putere. Structurile similare teritoriale s-au �nfiintat pe 23 decembrie, pe 24 si chiar pe 25 ceea ce a prelungit vidul de putere. Procurorii militari au sustinut diversiunea cu „lipsa vidului de putere“, argument�nd c� au consultat niste facult�ti de Drept din Bucuresti, Cluj si Iasi. Procurorii au ignorat cu obstinatie faptul c� istoria o scriu istoricii, nu facult�tile de drept. Aberatia cu „lipsa vidului de putere“, dezv�luie si alt� fat� a diversiunii. Sugereaz� continuitate �ntre actul guvern�rii fostului regim si actul guvern�rii noului regim, sustin�nd astfel partizanii teoriei instal�rii puterii „neocomuniste“, neg�nd existenta obiectiv� a tranzitiei.
A treia diversiune - „Existenta teroristilor a fost o diversiune a grup�rii FSN - Iliescu“
Terorist este orice persoan� care produce groaz�, panic� sau comite acte de terorism. Acte de terorism au existat permanent, la Timisoara, Bucuresti si �n tar�.. La Timisoara nu a existat gruparea FSN - Iliescu, dar nici alt� grupare, care s� beneficieze de existenta real� a diversiunii cu teroristii. Procuratura se joac� cu focul c�nd sustine c� nu au existat teroristi, pentru simplul motiv c� nimeni nu a fost arestat sau retinut sub aceast� acuz�. Este de notorietate faptul c� �n acele zile, sumedenie de servicii str�ine �si plimbau agentii prin Rom�nia, ca printr-un sat f�r� c�ini. Au existat indubitabil teroristi interni si externi, at�ta timp c�t au existat actiuni teroriste, morti, r�niti si pagube materiale. Teroristii interni erau oameni din r�ndurile Armatei, ai altor structuri de fort�, si din r�ndul populatiei civile. Desi de-a lungul vremii au fost semnalate acte de terorism produse de str�ini, faptul c� din ordin, solidaritate sau alte motive, acestia nu au fost retinuti sau au fost eliberati, nu �nseamn� c� trebuie justificat� incapacitatea procurorilor, de a face lumin� �n acest domeniu. Procuratura Militar� a stabilit c� victimele decedate dup� 22 decembrie 89 nu au fost ca urmare a unor „acte teroriste“, ci ca urmare a unor „diversiuni militare“, din partea Armatei Rom�ne si a serviciilor. Dup� mintea procurorilor, „diversiunea militar�“ nu poate fi asimilat� cu „act terorist“, desi efectul este acelasi, morti si r�niti. Rom�nii sunt manipulati �n sensul c� nu trebuie s� vad� peste tot teroristi, pentru c� �n realitate, actele de terorism au fost diversiuni militare efectuate de militari sau civili rom�ni. Diversiunea procurorilor nu trebuie s� �nregistreze fracturi de logic�, atunci c�nd ei recunosc c� „diversiunile militare“ au avut drept consecint� decesul, r�nirea sau mutilarea unor cet�teni. Dup� mintea acestor procurori calitatea de militar sau agent diversionist este incompatibil� cu calitatea de terorist, asa c� dup� ei teroristi nu au existat si „actele de terorism“ au fost efectuate de c�tre extraterestrii.
|