Un festival al datinilor cum altul nu-i ĂŽn judet

• la cea de-a VI-a editie a manifestĂŁrii de la TĂŽrgu Neamt au participat peste 20 de formatii din zonĂŁ si din afara judetului • circa 8.000 de oameni s-au adunat ĂŽn centrul orasului pentru a urmĂŁri evolutia mascatilor • ursi, capre, arnĂŁuti si alte personaje au urcat pe scena amenajatĂŁ ĂŽn piata Adormirea Maicii Domnului •

TĂŽrgu Neamt a fost cea mai vizitatĂŁ localitate a judetului ĂŽn a doua zi a anului 2018, aici desfĂŁsurĂŽndu-se a sasea editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, organizatĂŁ de primĂŁrie si consiliul local prin intermediul Casei Culturii Ion CreangĂŁ si cu sprijinul financiar al Consiliului Judetean. ProfitĂŽnd de vremea prielnicĂŁ, mii de oameni din oras si din alte localitĂŁti, turisti care petrecuserĂŁ sĂŁrbĂŁtorile la pensiunile din zonĂŁ s-au adunat pentru a urmĂŁri traditionala paradĂŁ a mascatilor. În jurul orei 11, pe scena amenajatĂŁ pe trotuarul de lĂŽngĂŁ piata Adormirea Maicii Domnului s-a dat startul festivalului la care s-au ĂŽnscris circa 20 de formatii din oras si din alte localitĂŁti, inclusiv din judete ĂŽnvecinate. Spectatorii care nu au mai ĂŽncĂŁput pe carosabilul din fata scenei au avut prilejul sĂŁ urmĂŁreascĂŁ prestatiile ad-hoc ale formatiilor ce defilau ĂŽntr-un continuu du-te-vino pe drumul din zona centralĂŁ. Pe scenĂŁ, spectacolul a durat cĂŽteva ore, prezentĂŁrile fiind fĂŁcute de Constantin GavrilutĂŁ, de la Casa Culturii Ion CreangĂŁ si de Cristina Petreanu, de la PrimĂŁria TĂŽrgu Neamt. „Desi nu este inscriptionatĂŁ cu nici un fel de cruce ĂŽn Calendarul crestin ortodox, data de 2 ianuarie reprezintĂŁ pentru tĂŽrgnemteni si nu numai, o mare sĂŁrbĂŁtoare de suflet, ĂŽncĂŁrcatĂŁ de istorie si traditionalism, sĂŁrbĂŁtoare asteptatĂŁ cu mult interes de toti, de la mic la mare, de la tĂŽnĂŁr la bĂŁtrĂŽn, deoarece aici, ĂŽn Piata Adormirea Maicii Domnului din TĂŽrgu Neamt, are loc Festivalul Obiceiurilor si Traditiilor de Anul Nou. Obiceiurile, traditiile care au loc de decenii, unele, de secole, cu ocazia SĂŁrbĂŁtorilor de iarnĂŁ, sĂŽnt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestĂŁrile folclorice din România. De la sĂŁrbĂŁtoarea CrĂŁciunului la Anul Nou, obiceiurile impresioneazĂŁ prin costumatiile originale, muzicĂŁ traditionalĂŁ, mesaj tematic si recuzitĂŁ. CĂŽntecele de colind, uratul cu plugusorul, jocurile cu mĂŁsti, dansul cĂŁiutilor si teatrul haiducesc sĂŽnt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebitĂŁ care ĂŽmbogĂŁsesc repertoriul national“, au mentionat cei doi prezentatori. Prestatia concurentilor a fost urmĂŁritĂŁ de membrii juriului de specialitate, din rĂŽndurile cĂŁruia au fĂŁcut parte Octavian TĂŁrĂŁntus-BĂŁrbulet, consilier al presedintelui CJ Neamt, Carmen Elena NastasĂŁ, director al Centrului pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare Piatra Neamt, Rocsana Josanu, directorul Directiei pentru CulturĂŁ Neamt, Geanina Fedeles, administrator public al orasului TĂŽrgu Neamt, Ioan Gugiu, directorul Casei Culturii Ion CreangĂŁ, Cristina Petreanu, inspector ĂŽn cadrul PrimĂŁriei TĂŽrgu Neamt si Constantin GavrilutĂŁ, referent artistic la Casa Culturii.

„Pe an ce trece se vede tot mai clar cĂŁ traditia la TĂŽrgu Neamt este respectatĂŁ“

Printre oaspeti s-au numĂŁrat parlamentari, alesi locali si judeteni, precum si primarii Vasile MĂŁrculet, de la Timisesti, Ion TĂŁnĂŁselea, de la Urecheni si Dumitru BĂŁlĂŁjel, de la RĂŁucesti, veniti sĂŁ-si sustinĂŁ formatiile comunelor. De altfel, Dumitru BĂŁlĂŁjel, costumat adecvat, a fost un membru activ al formatiei Cerbii din Oglinzi. Presedinte de onoare al juriului a fost, ca la fiecare editie, primarul Daniel Harpa. Acesta a remarcat numĂŁrul mare de spectatori reuniti ĂŽn centrul orasului, precizĂŽnd cĂŁ au fost cam 8.000 de persoane, conform estimĂŁrilor fĂŁcute de fortele de ordine. „SĂŽntem la a sasea editie si pe an ce trece se vede tot mai clar cĂŁ traditia la TĂŽrgu Neamt este respectatĂŁ. MĂŁ bucur cĂŁ am vĂŁzut un numĂŁr impresionant de spectatori, turisti si locuitori ai orasului TĂŽrgu Neamt. Din datele aflate de la jandarmi, sĂŽnt peste 8.000 de oameni. Asta ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ evenimentul de la TĂŽrgu Neamt este unul de succes si mĂŁ bucur cĂŁ am reusit si ĂŽn acest an, cu fonduri consistente, sĂŁ organizĂŁm acest festival“, ne-a spus primarul Harpa. Aprecieri au venit si din partea directorului Centrului pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare Piatra Neamt, Carmen Elena NastasĂŁ: „E unul dintre cele mai frumoase festivaluri din judetul Neamt. S-au obisnuit, acum, primarii sĂŁ facĂŁ festival de datini si obiceiuri cam ĂŽn toate comunele si asta ne bucurĂŁ pe noi, cei de la Centrul pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare, dar cel de la TĂŽrgu Neamt este unul dintre cele mai vechi si cel mai cunoscut. O multime de formatii s-au autoinvitat, nu participĂŁ doar cele invitate de organizatori. Unii participanti sĂŽnt mai traditionali, altii trebuie ĂŽndrumati, dar e foarte important cĂŁ tinerii ĂŽsi doresc sĂŁ ducĂŁ traditia mai departe si cĂŁ ea nu se pierde“. Formatiile de pe scenĂŁ au fost urmĂŁrite de o mare de oameni care a umplut pĂŽnĂŁ la refuz piata Adormirea Maicii Domnului.

Trofeul a ajuns la Ansamblul Poienita din Vorona

La final, jurul a decis ca trofeul festivalului, care a inclus si un plic cu 2.500 lei, sĂŁ fie acordat Ansamblului Poienita din Vorona, judetul Botosani. Premiul I a ajuns la Alaiul de la Timisesti, premiul II a revenit Ansamblului Codrii Neamtului, de la Piatra Neamt, iar premiul III a fost adjudecat de Sumanarii de la Trifesti. Ocupantii primelor trei locuri au cĂŽstigat totodatĂŁ si recompense financiare de 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, din partea organizatorilor. Premiile si diplomele au fost ĂŽnmĂŽnate de primarul Daniel Harpa, senatorul Emilia Arcan si Ion Asaftei, vicepresedinte CJ Neamt. Printre cei mai vĂŽrstnici concurenti s-au numĂŁrat membrii Plugului de la Humulesti, majoritatea gospodari aflati ĂŽn jurul vĂŽrstei de pensie. Grupul activeazĂŁ de aproape 15 ani, avĂŽnd cam tot atĂŽtia membri, cu dobĂŁ, bici, fluier, bucium, toate instrumentele necesare ca sĂŁ iasĂŁ o urĂŁturĂŁ frumoasĂŁ, care este spusĂŁ lĂŽngĂŁ cei doi boi maiestuosi, ĂŽnhĂŁmati la plugul decorat cu brad si betealĂŁ. Cei mai tineri urĂŁtori au fost membrii Ansamblului de copii Poienita, cei care au si cĂŽstigat trofeul festivalului. Sergiu DascĂŁlu, instructorul grupului si director al CĂŁminului Cultural de la Vorona spunea, ĂŽntr-o declaratie acordatĂŁ la editia precedentĂŁ, cĂŁ publicul numeros „cere“ ca festivalul sĂŁ fie de o amploare mai mare: „Am fost prezenti la majoritatea editiilor festivalului si ĂŽncĂŁ de la ĂŽnceput am vĂŁzut cĂŁ sĂŽnt foarte multi spectatori. Cred cĂŁ este unul dintre cele mai mari festivaluri, ca public, nu neapĂŁrat ca formatii participante. Ar trebui sĂŁ capete o si mai mare amploare, avĂŽnd ĂŽn vedere publicul spectator. Festivalul ar putea fi unul national. Organizatorii pot sĂŁ invite din Maramures, din Ardeal, din alte pĂŁrti ale tĂŁrii. Oricum aici este vatra traditiilor, la noi, ĂŽn Moldova, cu Neamt, Suceava, Botosani, BacĂŁu“. Ca si ĂŽn anii trecuti, prin oras au defilat si alti mascati, costumati mai mult de carnaval, dar pĂŁreau sĂŁ lipseascĂŁ cei care ĂŽn anii precedenti socaserĂŁ publicul cu aparitii la limita decentei. Se pĂŁrea totusi cĂŁ publicul a ĂŽnceput sĂŁ punĂŁ mai mult pret pe traditie si autentic, pentru cĂŁ doar grupurile serioase reuseau sĂŁ adune oamenii ĂŽn jurul lor. Printre spectatorii aflati ĂŽn fata scenei din Piata Adormirea Maicii Domnului s-a aflat si actorul Mihai MuntenitĂŁ, de la Teatrul National Bucuresti, renumit mai ales pentru rolurile jucate ĂŽn show-ul de televiziune „În puii mei“. Multe persoane l-au recunoscut si au profitat de prilej pentru a se fotografia alĂŁturi de artist.