Elevii, iat� de ce s�nt atrasi

• este tot mai cďż˝utat profilul mecanic auto • sďż˝nt si elevi interesati de prestigiul liceului pe care vor sďż˝ ďż˝l urmeze • scolile profesionale devin tot mai cďż˝utate • cert este cďż˝ adolescentii vor sďż˝ aibďż˝ o calificare •

Elevii nemteni aflati �n clasa a VIII-a si-au exprimat, �n scris, �n cadrul unei cercet�ri �n toate unit�tile cu clase de-a VIII-a (118 unit�ti �n total - 83 din mediul rural si 35 din mediul urban, r�spunz�nd �ntreb�rilor 4.351 de elevi - 2.800 de la tar� si restul de la oras) optiunile de viitor. Cu c�teva exceptii, ei si-au exprimat dorinta de a urma studiile la un liceu din judet, prima unitate aflat� �n sfera lor de interes fiind Liceul Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamt, la care ar vrea s� ajung� �n clasa a IX-a 350 de copii - 261 din mediul rural si 89 din urban. Foarte atractiv este si pentru Colegiul National Calistrat Hogas, unde ar vrea s� devin� colegi 327 de elevi - 124 de la sate si 203 de la orase. Deja se poate vedea schimbarea optiunii elevilor dup� mediul de unde provin, cei din rural prefer�nd studiul la oras dar la liceu tehnologic, fat� de cei din urban, care prefer� unit�ti cu staif, teoretice. Tot a doua optiune - fiind la egalitate cu Hogasul, este Colegiul National Stefan cel Mare T�rgu Neamt (cele 327 de optiuni vin de la elevii de la sate - 194, si doar 133 de la t�rgnemteni. Colegiul Roman Vod� se mentine �n preferintele copiilor - 324 dintre ei dorind s� �si urmeze studiile acolo - 118 elevi de la sate vor s� devin� romanvodisti si restul s�nt din municipiu. Cea mai mare c�utare a unei unit�ti din oras de c�tre copii de la sate se dovedeste a fi Colegiul Tehnic Ion Creang� - 315 optiuni, din care 276 de la sate, urmat de Colegiul Tehnic Miron Costin, cu 229 de optiuni, 197 provenind de la sate. Pe locul VI se situeaz� Raresul, unde din 184 de optiuni, doar un sfert provine din rural, urmat de Colegiul National de Informatic�, unde situatia este cam aceeasi.

Factori care influenteaz� decizia �n alegerea traseului scolar si profesional

ďż˝n judet, ďż˝n anul scolar 2017-2018 vor functiona 40 de colegii si licee, unele dintre ele, dupďż˝ cum aratďż˝ statisticile, urmďż˝nd a-i scolariza pe elevii care ďż˝i au si ďż˝n momentul de fatďż˝. E cazul liceelor din Sďż˝bďż˝oani, Borca, Pipirig, Dďż˝muc, Adjudeni, Petricani etc, unde nici un elev nu a spus cďż˝ ar vrea sďż˝ ďż˝si schimbe scoala din clasa a IX-a. ďż˝n afara optiunilor pentru liceele din judet, 29 de repondenti au ales licee din afara judetului (3 din mediul rural si 26 din mediul urban), pentru unele specialitďż˝ti cum ar militar si politie. Reprezentantii Centrului Judetean de Resurse si Asistentďż˝ Educationalďż˝ sustin cďż˝ se observďż˝ care au fost factorii care au influentat decizia elevilor ďż˝n alegerea traseului scolar si profesional. „Aptitudinile personale au o influentďż˝ mai mare ďż˝n luarea deciziei (60,45 % din repondenti au ales acest factor). Putem deduce cďż˝ elevii au beneficiat de activitďż˝ti de descoperire a aptitudinilor si intereselor profesionale ďż˝n cadrul orelor de consiliere si orientare, dar si prin autocunoastere. Prestigiul liceului unde doresc elevii sďż˝-ti continue studiile reprezintďż˝ un alt factor important ďż˝n alegerea traseului educational, 27,49% din repondenti alegďż˝nd acest factor. Apropierea de casďż˝ a liceului/ scolii profesionale reprezintďż˝ pentru elevi ďż˝n proportie de 14,82% un alt factor care a influentat decizia ďż˝n carierďż˝. Aproape 11,74% din repondenti au ales ca factor de decizie perspectiva financiarďż˝ a specializďż˝rii/ calificďż˝rii obtinute prin finalizarea studiilor de a acest nivel. Recomandďż˝rile persoanelor din anturajul elevilor contribuie la influentarea deciziei privind optiunile scolare si profesionale ďż˝ntr-o pondere de 20,5%. Comparativ cu anul trecut se observďż˝ acelasi clasament al factorilor de decizie privind traseul educational. Se mai observďż˝ cďż˝ ďż˝n comparatie cu anul trecut scolar a scďż˝zut putin influenta familiei si prietenilor si a crescut influenta profesorului diriginte si a consilierului scolar (psihologul scolar)“, se precizeazďż˝ ďż˝n raportul CJRAE.

Optiunile principale ale elevilor din unit�tile scolare rurale

Pe zona Piatra Neamt, primele 3 specializďż˝ri/calificďż˝ri se dovedesc a fi mecanic auto (81 alegeri), matematicďż˝-informaticďż˝ (73 alegeri), stiinte sociale (63 alegeri), ar primele trei licee pentru care opteazďż˝ viitorii absolventi de gimnaziu sďż˝nt Liceul Tehnologic Economic Administrativ (220 alegeri), Colegiul National Calistrat Hogas (73 alegeri) si Colegiul National Gheorghe Asachi (68 alegeri). ďż˝n zona Roman, primele 3 specializďż˝ri/calificďż˝ri sďż˝nt: mecanic auto (117 alegeri), matematicďż˝-informaticďż˝ (66 alegeri), stiintele naturii (51 alegeri). Primele 3 licee pentru care opteazďż˝ elevii de clasa a VIII-a sďż˝nt: Colegiul Tehnic Miron Costin (156 alegeri), Colegiul National Roman Vodďż˝ (103 alegeri) si Colegiul Tehnic Petru Poni (73 alegeri). ďż˝n zona Tďż˝rgu Neamt - primele trei specializďż˝ri/ calificďż˝ri: matematicďż˝ - informaticďż˝ (91 alegeri), tehnician ďż˝n turism (63 alegeri), filologie (59 alegeri), iar rimele trei licee pentru care opteazďż˝: Colegiul Tehnic Ion Creangďż˝ (237 alegeri), Colegiul National Stefan cel Mare (169 alegeri) si Liceul Vasile Conta (57 alegeri). Zona Bicaz - primele trei specializďż˝ri - calificďż˝ri: matematicďż˝ - informaticďż˝ (65 alegeri), stiintele naturii (44 alegeri), stiinte sociale (34 alegeri), iar primele trei licee pentru care opteazďż˝ elevii: Liceul Mihail Sadoveanu Borca (84 alegeri), Liceul Carol I Bicaz (78 alegeri) si Colegiul National Calistrat Hogas (31 alegeri). „ďż˝n concluzie, comparativ cu anul scolar trecut, numďż˝rul de elevi care aleg calificďż˝ri prin scoala profesionalďż˝ este ďż˝n crestere cu un procent de 3,08%. Tot ďż˝n crestere sďż˝nt si optiunile pentru filiera teoreticďż˝, atďż˝t real, cďż˝t si uman, cu aproximativ un procent. ďż˝n scďż˝dere fatďż˝ de anul trecut sďż˝nt optiunile pentru Filiera Tehnologicďż˝-Resurse naturale si protectia mediului cu 1,45%. Se observďż˝ cďż˝ ďż˝n topul preferintelor pentru calificďż˝ri oferite de scoala profesionalďż˝ se aflďż˝ calificarea de mecanic auto, urmatďż˝ de ospďż˝tar/chelner/vďż˝nzďż˝tor ďż˝n alimentatie si cofetar-patiser. Se mentin ďż˝n topul preferintelor la filiera vocationalďż˝ specializďż˝rile fotbal si ďż˝nvďż˝tďż˝tori-educatoare, comparativ cu anul trecut scolar. Si ďż˝n cazul profilului servicii rďż˝mďż˝n aceleati specializďż˝ri preferate: tehnician ďż˝n activitďż˝ti economice, tehnician ďż˝n turism si coafor-stilist. ďż˝n alegerea domeniului protectia mediului si resurse naturale, tot elevii din mediul rural au fost cei care au avut cele mai multe optiuni. Astfel se remarcďż˝ preferinta elevilor din mediul rural pentru specializarea/calificarea de tehnician ďż˝n silviculturďż˝ si exploatďż˝ri forestiere, urmatďż˝ de tehnician ecolog si protectia calitďż˝tii si tehnician analize si produse alimentare, spre deosebire de elevii din mediul urban care au avut alegeri mai multe pentru tehnician analize si produse alimentare, urmatďż˝ de specializďż˝rile tehnician ecolog si protectia calitďż˝tii si tehnician veterinar. Pentru domeniul tehnic, elevii repondenti au preferat anul acesta specializďż˝ri/calificďż˝ri precum: tehnician mecanic pentru ďż˝ntretinere si reparatii, tehnician ďż˝n instalatii electrice si operator tehnicďż˝ de calcul, spre deosebire de anul trecut cďż˝nd preferintele lor au avut ďż˝n vedere alte specializďż˝ri (ďż˝n ordine descrescďż˝toare a numďż˝rului de alegeri): tehnician mecanic pentru ďż˝ntretinere si reparatii, tehnician electromecanic si tehnician industria textilďż˝. Fďż˝cďż˝nd abstractie de filiere si profile, primele 3 specializďż˝ri alese de elevi la nivel judetean sďż˝nt: matematicďż˝-informaticďż˝ (11,05% din total repondenti), stiinte sociale (9,58% din total repondenti) si stiintele naturii (8,94% din total repondenti). La nivel rural situatia alegerilor se schimbďż˝: mecanic auto, matematicďż˝-informaticďż˝ si stiintele naturii. Pentru nivelul urban alegerile sďż˝nt diferite: matematicďż˝-informaticďż˝, stiinte sociale si stiintele naturii.Se observďż˝ o usoarďż˝ tendintďż˝ de crestere a influentei specialistilor (profesor-diriginte, psiholog scolar), ceea ce demonstreazďż˝ cďż˝ elevii ďż˝ncep sďż˝ aleagďż˝ traseul scolar la recomandďż˝rile si ďż˝ndrumďż˝rile specialistilor, ďż˝n deplinďż˝ concordantďż˝ cu aptitudinile, interesele profesionale si rezultatele scolare“, se mai precizeazďż˝ ďż˝n respectivul raport.