Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2016
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 30 Decembrie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Datini si obiceiuri pe plaiurile haiducilor

• pe 18 decembrie, la cãminul cultural din Ceahlãu a avut loc o manifestare traditionalã de datini si traditii de sãrbãtori • în comuna învecinatã, la Grinties, s-a desfãsurat cea de-a patra editie a festivalului Cîntec si colindã pe plaiul haiducilor n

Iarna a sosit mai greu la poalele Ceahlãului, desi aici, în mijlocul muntilor, iernile bãtrînilor nostri erau atît de aspre, de trosneau fagii din pãduri si se putea trece cu carul pe gheata Bistritei, sau mai încoace, pe lac, de la Hangu pînã la Ceahlãu. Zãpada a fost subtire si îngrãmãditã de vînt prin colturi, dar toate acestea n-au împiedicat Crãciunul sã fie sãrbãtorit în spiritul sãu. Sînt tot mai putini copiii care pornesc în seara de Ajun pe la case cu colindul, cu Steaua sau cu Irozii. Dar încã se mai aud zurgãlãi pe ulite si asta nu-i putin lucru, si, de asemenea, alaiuri de colindãtori cu chitare, muzicute si acordeoane. Un rol important în pãstrarea traditiilor îl au scolile, sprijinite sau nu de primãrii si consilii locale, si din efortul lor se desfãsoarã an de an festivaluri bogate în participanti, de pe meleaguri nemtene, dar si din judete alãturate. Scoala si comuna Ceahlãu au început înainte de sãrbãtori: pe 18 decembrie au tinut un deja traditional festival, cu participanti cu nume, atrasi de mirajul Ceahlãului, cu culmile sale îngropate în zãpezi. Si, spre încîntarea spectatorilor, care au umplut sala de cãmin cultural cu ore înainte de spectacol, au venit ursii de la Comãnesti, judetul Bacãu, corul bãrbãtesc de la Bogdãnesti, judetul Botosani, alaiul de traditii de la Mãrgineni, dar si colindãtori din comunele din jurul Ceahlãului. Evidentiem efortul dascãlilor scolii ceahlãuane, pe directoarea Liliana Ciucanu, care au organizat festivalul si au oferit un superb cor de colindãtori. ÃŽn localitatea alãturatã, Grinties, anul acesta a fost cea de-a patra editie a unui festival numit Cîntec si colindã pe plaiul haiducilor, dat fiind faptul cã grintiesenii au devenit cunoscuti în ultimii ani printr-o Bandã a lui Bujor, o piesã de teatru folcloric care a impresionat si pe celebrul Cristian Tabãrã care le-a dedicat o emisiune Exclusiv în România. Si dacã Dumnezeu ne ajutã, dorim sã convingem autoritãtile locale si nu numai, ca la Grinties, la început de toamnã sã avem un Festival al haiducilor. Si cum sã nu fie aici, cînd celebrul Vasile cel Mare aici îsi avea sãlasul: „Toatã vara-n Grinties/ si iarna stoler la Iesi!“ Si tot aici a fost împuscat Ion Pietraru, celebrul haiduc din vremea lui Mihail Sturdza sau banditul Pleoacã la începutul regimului comunist. A treia zi de Crãciun festivalul grintiesean a primit pe scena sa ansamblurile folclorice din comunele învecinate harghitene, Tulghes si Corbu, o traditie, am putea spune, de mai multe veacuri, românii de aici tinîndu-se aproape, în ciuda unor nedrepte si vremelnice granite. Si de aceastã datã, au venit la Grinties în alaiuri mari, de la copii de grãdinitã si pînã la bãtrîni fluierasi. Reprezentantii Casei de Culturã din Târgu-Neamt au încîntat prin dansurile populare oferite, solo-urile bãrbãtesti, fãcînd sã tremure podelele scenei. Grintiesul a oferit festivalului si douã tinere talente: Anastasia Cotârgãsanu, clasa a III-a, laureatã a mai multor concursuri de muzicã usoarã, si care ne-a demonstrat cã exceleazã si în cîntul popular, la fel ca Antonia Rãschitor, clasa a V-a, cu succese deosebite în muzica popularã, cãreia îi dedicã multe, multe ore zilnice. Rapsodul popular Cãtãlin Popovici (teolog si pictor bisericesc totodatã), a însotit cu fluierul si chitara un grup de mici colindãtori, ce au bucurat multe case de gospodari de Crãciunul acesta, cu demonstratii de virtuozitate si la Piatra-Neamt, unde au fost invitatii institutiilor centrale judetene. Sufletul manifestãrii a fost George Sãrluceanu, un pop-rocker, cu state vechi în formatii cunoscute (precum Spin), devenit grintiesean prin adoptie si care de aceastã datã nu s-a ocupat doar de sonorizãri, ci a urcat pe scenã cu grupul sãu de învãtãcei, mici chitaristi de 6-8 ani. Iar micii chitaristi au împrumutat entuziasmul scenic al mentorului, bucuria de a cînta si o gesticã mai mult decît încîntãtoare. Primãria si Consiliul Local Grinties sperã la o nouã editie la fel de bunã. Sperãm cã au înteles mesajul nostru si nu vor precupeti nici un efort pentru Festivalul haiducilor, cãci aici, lîngã granita veche, a fost plaiul lor. Si urmare a unor astfel de eforturi la care sã contribuie întreaga comunitate, festivalul din iarna viitoare va fi cu mult mai reusit, conturat în jurul a ceea ce putem numi un brand al haiducilor din muntii Neamtului.

Articol afisat de 1605 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Daniel DIEACONU, Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective