Violen�a �n �coli, negat� de factorii responsabili
• un studiu realizat de Poli�ie �i Cabinetul Jude�ean de Asisten�� Psihopedagogic� concluzioneaz� c� violen�a �n �coal� nu este perceput� ca o problem� major� • totu�i, 529 de elevi problem� au fost identifica�i �n �colile nem�ene • Peste 500 de elevi problem� au fost identifica�i �n �colile nem�ene, la finele unei ac�iuni la care au colaborat reprezentan�i ai �colilor, ai inspectoratului �colar �i ai Poli�iei. Conform raport�rilor adunate din unit��ile �colare din Neam�, s�nt 529 elevi cu probleme de infrac�ionalitate din cele mai diverse, de la comportament agresiv �i consumul de tutun sau alcool ajung�ndu-se p�n� la consum de droguri, furturi sau chiar crime. Cei mai mul�i provin din mediul urban, mai precis 70% din cei contabiliza�i. Cu toate acestea, un studiu realizat recent de Compartimentul de Analiz� �i Prevenire a Criminalit��ii al Inspectoratului de Poli�ie �i Cabinetul Jude�ean de Asisten�� Psihopedagogic� concluzioneaz� c� violen�a �n �coal� nu este perceput� ca o problem� major�, iar acest fenomen a luat amploare �n ultima vreme doar datorit� amplific�rii de c�tre mass-media. Astfel, mediul �colar nem�ean este unul �n care elevii se simt �n siguran��, dar s�nt percepute ca nesigure zonele din exteriorul �colii, unde elevii s�nt victime ale violentei g�tilor din afara institu�iei. �n cadrul dezbaterilor cu elevii, organizate �n patru unit��i din jude�, ace�tia au recunoscut, totu�i, c� incidente violente se produc mai des �ntre elevi, mai pu�in �ntre profesori �i elevi.
Pentru a sc�pa de amenin�area g�tilor, elevii vin la �coal� cu spray-uri paralizante
Cel mai des �nt�lnite agresiuni �n �coal� s�nt injuriile �i vulgarit��ile, amenin��rile, intimid�rile �i gesturile agresive moderate cum ar fi �mbr�ncelile sau lovirile u�oare. B�t�ile �ntre elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre conflicte pornind �n timpul pauzelor �i se sf�r�esc dup� ore, de regul� �n afara �colii. Majoritatea conflictelor pornesc de la simple copil�rii �i au o justificare minor�, iar dac� fetele aleg agresivitatea verbal� �i s�nt mai u�or de provocat, b�ie�ii intr� mai greu �n conflict, dar genereaz� incidente mai grave, culmin�nd cu agresiuni fizice. O problem� s�nt �i „taxele de protec�ie“, frecvente mai ales la �colile generale �i mai pu�in �n licee, elevii mici fiind mai u�or de intimidat �i controlat, deoarece le este fric� s� spun� despre acest lucru. Cei care cer aceste taxe de protectie s�nt persoane de regul� din afara �colii, de etnie rom�, cu v�rste �ntre 18 �i 20 de ani, de�i exist� �i �n interiorul �colii grupuri mici care urm�resc s� intimideze elevii din clasele a IX-a, le cer bani, �ig�ri, m�ncare. �n acest fel, chiar dac� nu vin la �coal� cu arme albe, elevii mai au la �ndem�n� c�te un spray paralizant, prefer�nd s� lase „armele albe“ pentru discoteci. Elevii afirm� c� exist� copii „teroriza�i“ de unii profesori, se �tie despre acest lucru �n cancelarie, dar nu se iau m�suri �i comportamentul este tolerat. Cu toate acestea, au fost semnalate �i cazuri de agresiuni ale unor profesori asupra elevilor pe fondul consumului de alcool la ore, precum �i comportamentul tenden�ios al unor profesori fa�� de fete. Cu toate acestea �i dasc�lii sus�in aceea�i variant�, a amplific�rii artificiale de c�tre mass-media a incidentelor din �coli sau care au ca protagoni�ti elevii. Ei recunosc, totu�i, c� gestionarea conflictelor las� de dorit deoarece multe dintre incidentele moderate care se �nt�mpl� �n �coal� nu s�nt cunoscute sau, chiar dac� s�nt cunoscute, s�nt trecute cu vederea. Elevii nu discut� cu profesorii �i prefer� s�-�i rezolve singuri conflictele care apar �ntre ei, f�r� implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore �n care s� se discute despre problema conflictului, metode �i tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecin�ele comportamentului violent.
Una din solu�iile propuse de autorii studiului este �i prezen�a �n fiecare �coal� a unui psiholog care s� consilieze elevii �i s� colaboreze cu profesorii. �n plus, cadrele didactice subliniaz� �i necesitatea educ�rii p�rin�ilor, mai ales c� unele conflicte au fost escaladate tocmai prin implicarea acestora, ajung�ndu-se la amenin��ri cu moartea �i b�t�i �n plin� strad�.
|