 Violenþa în ºcoli, negatã de factorii responsabili
• un studiu realizat de Poliþie ºi Cabinetul Judeþean de Asistenþã Psihopedagogicã concluzioneazã cã violenþa în ºcoalã nu este perceputã ca o problemã majorã • totuºi, 529 de elevi problemã au fost identificaþi în ºcolile nemþene • Peste 500 de elevi problemã au fost identificaþi în ºcolile nemþene, la finele unei acþiuni la care au colaborat reprezentanþi ai ºcolilor, ai inspectoratului ºcolar ºi ai Poliþiei. Conform raportãrilor adunate din unitãþile ºcolare din Neamþ, sînt 529 elevi cu probleme de infracþionalitate din cele mai diverse, de la comportament agresiv ºi consumul de tutun sau alcool ajungîndu-se pînã la consum de droguri, furturi sau chiar crime. Cei mai mulþi provin din mediul urban, mai precis 70% din cei contabilizaþi. Cu toate acestea, un studiu realizat recent de Compartimentul de Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii al Inspectoratului de Poliþie ºi Cabinetul Judeþean de Asistenþã Psihopedagogicã concluzioneazã cã violenþa în ºcoalã nu este perceputã ca o problemã majorã, iar acest fenomen a luat amploare în ultima vreme doar datoritã amplificãrii de cãtre mass-media. Astfel, mediul ºcolar nemþean este unul în care elevii se simt în siguranþã, dar sînt percepute ca nesigure zonele din exteriorul ºcolii, unde elevii sînt victime ale violentei gãºtilor din afara instituþiei. ÃŽn cadrul dezbaterilor cu elevii, organizate în patru unitãþi din judeþ, aceºtia au recunoscut, totuºi, cã incidente violente se produc mai des între elevi, mai puþin între profesori ºi elevi.
Pentru a scãpa de ameninþarea gãºtilor, elevii vin la ºcoalã cu spray-uri paralizante
Cel mai des întîlnite agresiuni în ºcoalã sînt injuriile ºi vulgaritãþile, ameninþãrile, intimidãrile ºi gesturile agresive moderate cum ar fi îmbrîncelile sau lovirile uºoare. Bãtãile între elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre conflicte pornind în timpul pauzelor ºi se sfîrºesc dupã ore, de regulã în afara ºcolii. Majoritatea conflictelor pornesc de la simple copilãrii ºi au o justificare minorã, iar dacã fetele aleg agresivitatea verbalã ºi sînt mai uºor de provocat, bãieþii intrã mai greu în conflict, dar genereazã incidente mai grave, culminînd cu agresiuni fizice. O problemã sînt ºi „taxele de protecþie“, frecvente mai ales la ºcolile generale ºi mai puþin în licee, elevii mici fiind mai uºor de intimidat ºi controlat, deoarece le este fricã sã spunã despre acest lucru. Cei care cer aceste taxe de protectie sînt persoane de regulã din afara ºcolii, de etnie romã, cu vîrste între 18 ºi 20 de ani, deºi existã ºi în interiorul ºcolii grupuri mici care urmãresc sã intimideze elevii din clasele a IX-a, le cer bani, þigãri, mîncare. ÃŽn acest fel, chiar dacã nu vin la ºcoalã cu arme albe, elevii mai au la îndemînã cîte un spray paralizant, preferînd sã lase „armele albe“ pentru discoteci. Elevii afirmã cã existã copii „terorizaþi“ de unii profesori, se ºtie despre acest lucru în cancelarie, dar nu se iau mãsuri ºi comportamentul este tolerat. Cu toate acestea, au fost semnalate ºi cazuri de agresiuni ale unor profesori asupra elevilor pe fondul consumului de alcool la ore, precum ºi comportamentul tendenþios al unor profesori faþã de fete. Cu toate acestea ºi dascãlii susþin aceeaºi variantã, a amplificãrii artificiale de cãtre mass-media a incidentelor din ºcoli sau care au ca protagoniºti elevii. Ei recunosc, totuºi, cã gestionarea conflictelor lasã de dorit deoarece multe dintre incidentele moderate care se întîmplã în ºcoalã nu sînt cunoscute sau, chiar dacã sînt cunoscute, sînt trecute cu vederea. Elevii nu discutã cu profesorii ºi preferã sã-ºi rezolve singuri conflictele care apar între ei, fãrã implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore în care sã se discute despre problema conflictului, metode ºi tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecinþele comportamentului violent.
Una din soluþiile propuse de autorii studiului este ºi prezenþa în fiecare ºcoalã a unui psiholog care sã consilieze elevii ºi sã colaboreze cu profesorii. În plus, cadrele didactice subliniazã ºi necesitatea educãrii pãrinþilor, mai ales cã unele conflicte au fost escaladate tocmai prin implicarea acestora, ajungîndu-se la ameninþãri cu moartea ºi bãtãi în plinã stradã.
|
Autentificare
