Ochiul public: Eurodramele �i contribu�ia pisicii din f�nt�n�

Despre ce �nseamn� Politica Agricol� Comun� �n Uniunea European� s-a vorbit relativ pu�in �i �ndoielnic sub aspectul profesionalismului, �n Rom�nia. Poate doar c�nd negocierile de la capitolul dedicat d�deau �n clocot s� mai fi auzit ceva-ceva. Publicului larg �i fusese rezervat� manipularea cu eurospaimele. Respectul fa�� de porc, amenin�area soiurilor hibrid de vi�� de vie �i lupta pentru protejarea c�rna�ilor �i palincii d�deau frisoane, reu�ind de fapt s� abat� bine de tot aten�ia de la esen�a negocierilor pe agricultur�. Cu trecerea timpului �ns�, inevitabilul nu mai putea fi am�nat. Dezbaterile corecte �ncep s� abordeze �ncet-�ncet probleme legate de suprafe�e agricole, de culturi, �eptel, cote, subven�ii �i perioade de tranzi�ie, de tipuri de ferme �i unit��ile de procesare �i industrializare a multor produse alimentare �i a�a mai departe. Doar nu degeaba agricultura d� at�tea dureri de cap Uniunii Europene, care aloc� acestui sector 45% din bugetul comunitar.
Politica Agricol� Comun� este un domeniu de competen�a exclusiv� a Comunit��ii. Are ca obiectiv asigurarea de pre�uri rezonabile pentru consumatorii europeni �i venituri echitabile pentru agricultori. Demne de re�inut s�nt �i principiile respectate: unicitatea pre�urilor, solidaritatea financiar� �i preferin�a comunitar�. Sigur, nu-mi propun s� abordez acest subiect imens �n cadrul unui comentariu. Simpla prezentare a reformelor aplicate �n 1992, 1999 �i 2003, dimpreun� cu reformele din 2004, referitoare la produsele mediteraneene �i reforma organiza�iilor comune de pe pia�a zah�rului, ar putea acoperi un sezon de simpozioane. �ncerc �n schimb s� repun subiectul pe tapet, �n tentativa de a-i determina pe speciali�tii din domeniu s� nu-l trateze �n glum�.
Ca argument suplimentar, am s� m� refer la recenta �nt�lnire cu un oficial rom�n, aflat �n misiune la Reprezentan�a noastr� de pe l�ng� Uniunea European�, implicat p�n� peste cap, la vremea respectiv�, �n negocierea capitolului Agricultur�. Simpatic �n felul s�u, Oficialul a plusat inteligent peste palierul eurospaimelor, oferind pastilu�e cu con�inut de dram� despre ispr�vile alor no�tri din timpul negocierilor, precum �i multe detalii dure despre cum se vor face socotelile reale dup� data ader�rii.
Profilul agricol al Romďż˝niei, ďż˝n Uniunea Europeanďż˝, va fi unul depďż˝rtat bine de folclorul de acasďż˝. Avem noi, ďż˝mpreunďż˝ cu Polonia, mai multe ferme decďż˝t restul Uniunii cu 25 de membri (UE 25), dar asta nu impresioneazďż˝. Anii agricoli proďż˝ti, din perioada 1998-2002, au contat enorm. Raportarea obligatorie la recoltele obďż˝inute, la suprafeďż˝ele cultivate atunci au condus la o schemďż˝ infernalďż˝ pentru acordarea subvenďż˝iilor. Lipsa sau neglijarea unor culturi, decimarea ďż˝eptelului au fost alte nenorociri. N-am avut nici oameni cu mintea acasďż˝ la locul potrivit. Un „savant“ din Ministerul Agriculturii cerea protejarea denumirilor a nu mai puďż˝in de 140 de bďż˝uturi spirtoase, aberant ďż˝n UE 25, unde sďż˝nt protejate cu totul 180. Alt deďż˝tept a testat vigilenďż˝a europenilor ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ promoveze Vinarsul drept Romagnac, la concuren�� cu „colegii“ care visau cote de vin mai mari decďż˝t ale Germaniei sau cei deciďż˝i sďż˝ dea lovitura exact pe piaďż˝a tomatelor pentru procesare. Povestea unit��ilor procesatoare de carne ďż˝i lapte e mult mai ďż˝ncurcatďż˝, orezul va veni de afarďż˝, potenďż˝ialul fantastic al ovinelor este desconsiderat de ai noďż˝tri, praful s-a ales de viitorul inului ďż˝i cďż˝nepii.
Pentru moment, am s� m� limitez la aceste detalii care au t�lcul lor. Au fost argumentate cu cifre, negocieri, pagini de lobby mai mult sau mai pu�in ortodox. Oficialul insista �ns�, din c�nd �n c�nd, c� multe dintre informa�iile transmise nou� nu s�nt destinate presei. Implicit �i publicului larg. P�n� m� l�muresc ce regim de (ne)clasificare au dramaticele sale spuse, nu-i dau numele �i nici nu dezvolt subiectul. Poate c� omul risca �i ne f�cea un pustiu de bine deschiz�ndu-ne ochii, cine �tie? Dar, dac� tabloul construit este unul public �i cei de acas� au sudat deja fermoarul tras peste Agricultur�, e mai bine s� nu exprim acum nici o presim�ire.
Simplul fapt c�, dup� cum am fost informa�i (f�r� restric�ii pentru pres�), aprecierea gradului nostru de dezvoltare rural� este profund tulburat� de spaima europeanului comunitar c� o pisic� moart� s-ar putea afla �n f�nt�na ��ranului rom�n m-a l�sat f�r� replic�. G�ndul mi-a fugit de la cote �i subven�ii agricole direct la apa de robinet din Bruxelles. Care ap� ��i usuc� pielea (deci cumperi creme) �i te faci s� te scarpini (deci mergi la doctor), �n timp ce te �ntrebi cine va interveni mai repede la noi, c�ci la ei nu se pune: cei �ns�rcina�i cu protec�ia pisicilor sau paznicii calit��ii apei? Dac� afl�m c� avem �i o cot� negociat� la pisici, atunci s� vezi colaj de eurodrame.