Istorie dispre�uit�

• cercetďż˝rile arheologice sďż˝nt tratate cu indiferen��, chiar cu dispreďż˝ de unii localnici

Ministerul Culturii �i Cultelor ar trebui s� se implice mai mult �n avizarea �i controlarea s�p�turilor arheologice care se desf�oar� pe teritoriul ��rii, s�nt de p�rere speciali�tii. Aceasta pentru c� �n ultimii ani au fost semnalate numeroase cazuri de distrugere a unor situri arheologice de importan�� major� pentru trecutul Rom�niei.
„Din acest punct de vedere, sďż˝ zicem cďż˝ rolul principal ďż˝l are Comisia Naďż˝ionalďż˝ de Arheologie, dar lucrurile depind mai mult de reprezentanďż˝ii Ministerului Culturii ďż˝n teritoriu, ei fiind cei care trebuie sďż˝ ia mďż˝suri ďż˝n vederea preďż˝ntďż˝mpinďż˝rii unor distrugeri de situri arheologice ďż˝i sďż˝ sesizeze organelor ďż˝n drept cazurile de ďż˝ncďż˝lcare a legilor. Trebuie, ďż˝nsďż˝, ca ďż˝i beneficiarii lucrďż˝rilor de investiďż˝ii - canalizďż˝ri, construcďż˝ii civile sau industriale - sďż˝ ďż˝tie cďż˝te ceva din importanďż˝a cercetďż˝rii arheologice ďż˝i a siturilor arheologice pentru trecutul ��rii ďż˝i cďż˝ din acest motiv trebuie sďż˝ protejeze sau sďż˝ sesizeze, sďż˝ anunďż˝e pe cei care se ocupďż˝ de protecďż˝ia patrimoniului asupra obiectivelor de investiďż˝ii pe care le realizeazďż˝. Oamenii motiveazďż˝ fie cďż˝ nu au ďż˝tiut, fie cďż˝ nu au dat decďż˝t de niďż˝te cioburi, resturi ceramice neinteresante. ďż˝nsďż˝ «resturile» vorbesc ďż˝i pe baza lor pot fi reconstituite diverse aspecte legate de viaďż˝a oamenilor de altďż˝datďż˝, de civilizaďż˝ie, de simďż˝ul artistic, de viaďż˝a spiritualďż˝. Orice obiect poatďż˝ sďż˝ aducďż˝ un indiciu. Dar lucrurile sďż˝nt tratate, dupďż˝ pďż˝rerea mea, cu un oarecare dispreďż˝ ďż˝i chiar nu sďż˝nt luate ďż˝n seamďż˝. Dacďż˝ vor continua acďż˝iunile sďż˝lbatice din anii trecuďż˝i, ďż˝n 10 - 20 de ani vor fi distruse multe din siturile trecute pe lista patrimoniului arheologic“, a declarat doctor Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judeďż˝ean Neamďż˝.
Pe teritoriul jude�ului Neam� au fost descoperite urme de locuire uman� dat�nd din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani �.e.n.), �ndeosebi pe Valea Bistri�ei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice (a�ez�ri, necropole, fortifica�ii). Studiindu-le, arheologii nem�eni au putut cunoa�te evolu�ia comunit��ilor umane �i dezvoltarea vie�ii spirituale din aceste locuri, unde s-a format cea mai str�lucit� civiliza�ie preistoric� a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 �.e.n.). Vestigiile ei au fost descoperite �n mai multe sta�iuni arheologice de pe teritoriul jude�ului: Izvoare - Piatra Neam�, Traian - Dealul Viei, T�rpe�ti, Frumu�ica, Calu, V�leni, Ghel�ie�ti. Cu siguran��, s�nt multe alte vestigii nedescoperite �nc�, dar, din nefericire, s�nt �i vestigii distruse de construc�iile ridicate �n ultimii ani. La Z�ne�ti, de exemplu, sta�iunea arheologic� Dealul F�nt�nii, men�ionat� �n anexele legilor privind protec�ia patrimoniului arheologic, a fost distrus� cu sprijinul autorit��ilor locale care au decis construirea, �n acele locuri, a unui castel de ap� pentru alimentarea cu ap� a Z�ne�tiului. Excavatoarele �i buldozerele care au lucrat �n zon� au �ngropat pentru totdeauna pagini din istoria oamenilor locului.