Munca patriotica ĂŽmpotriva secetei

• oficialii nemteni lucreaza la strategia judeteana pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu • salvarea sta ĂŽn tabere de munca ĂŽn care elevii si studentii sa planteze copaci • ĂŽn paralel, se fac hĂŽrtii pentru irigatii, amenajari de iazuri, perdele de protectie pe drumuri si reorientarea spre culturi pretabile la zone aride •

E seceta ĂŽn 2007 si au aflat si mai-marii judetului. În baza ordinelor venite de la Bucuresti, oficialii nemteni s-au pus pe facut strategii si planuri de reducere a efectelor secetei. În vreme ce taranul se uita plĂŽngĂŽnd la ogorul uscat si la camara goala, diriguitorii s-au ĂŽntĂŽlnit si au pus bazele unui grup de lucru care sa elaboreze „strategia judeteana pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu“. Grupul reuneste Prefectura, agricultorii, Apele Române, Drumurile Nationale, Inspectoratul scolar si toate institutiile din subordinea Ministerului Agriculturii, de la Silvic, pĂŽna la Piscicol. Se va ĂŽntĂŽlni saptamĂŽnal si are termen pĂŽna pe 4 septembrie sa dea la gata strategia antiseceta. Ieri, la prima ĂŽntĂŽlnire, de repartizare echitabila a sarcinilor pe institutii, au fost mai multi absenti, ca dovada interesul aratat pentru aceasta problema. Cu gĂŽndul la vremurile de altadata - cĂŽnd pionierii si utecistii sapau la sfecla, adunau cartofi, strĂŽngeau castane, macese, mere sau struguri, colectau borcane si hĂŽrtie pentru ca munca n-a omorĂŽt pe nimeni - conducatorii au gasit solutia salvatoare: tĂŽnara generatie.

La umbra nucului batrĂŽn, doi tractoristi...

Liviu Bumbu, sef al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, a spus ca, statistic vorbind, avem seceta o data la 40 de ani si de fiecare data ne prinde nepregatiti. „E ĂŽncalzire globala, nu e, nu ne intereseaza! Trebuie sa stabilim ce se poate face pentru preĂŽntĂŽmpinarea efectelor“, a afirmat el. Pe termen scurt, s-au dat bani ca despagubire, subventii pentru culturi. Pe termen mediu si lung ar fi vreo patru categorii de actiuni ce ne-ar scapa de uscaciune. Prima e cu ĂŽmpadurirea. „Ne trebuie copaci“, s-a strigat catre Îmbunatatirile Funciare, ITRSV, Directia Silvica si Drumuri Nationale. „Ne laudam ca sĂŽntem al treilea judet acoperit cu paduri, dar de la 78% cĂŽt era la ĂŽnceputul secolului trecut, am ajuns acum la 30%. Si nici atĂŽta, pentru ca din padurile existente s-au facut extractii“, a declarat Liviu Bumbu. Aproape 1.000 de hectare trebuiau ĂŽmpadurite ĂŽn judetul Neamt ĂŽn ultimii doi ani, dar nu s-a facut nimic. În plus, ĂŽn 2004, s-au dat doua hotarĂŽri de Guvern care impuneau program de perdeluire cu copaci a drumurilor. De orice fel. Nu s-a facut nimic. De acum ĂŽnainte, ĂŽnsa, promit oficialii, se vor ĂŽmpaduri suprafete considerabile, se vor cauta si terenuri agricole degradate care sa fie ĂŽmpadurite, se va urmari programul national de plantat copaci si eventual va fi marit. Programul de perdeluire va fi reanalizat si esalonat ĂŽn timp, odata cu stabilirea banilor necesari, ca salcĂŽmul e mai ieftin ca stejarul.

Tineret, mĂŽndria tarii

Dupa ce facem rost de copaci si hĂŽrtii cu unde, ce si cĂŽnd sa plantam, acestia trebuie si bagati ĂŽn pamĂŽnt. De treaba asta s-ar putea ocupa silvicultorii, dar sĂŽnt ocupati cu padurile deja existente. Si atunci cautam pe altcineva. Elevii, de exemplu. „Vrem sa angrenam ĂŽn acest program cĂŽt mai multe forte. Putem face plantari folosind ca forta de munca cei de la Legea 416 si copiii, fara nici o conotatie veche. Vorbesc strict educativ, de tabere de munca asa cum sĂŽnt la americani cercetasii, ĂŽn care elevii sa planteze copaci si perdele“, a spus Liviu Bumbu. Adjunctul Eugen Vasiliu de la Inspectoratul Scolar l-a asigurat ca se poate face: „Daca exista material saditor, locuri de cazare ĂŽn tabere gasim. Putem face un program comun de actiuni“. Prefectul Toader Mocanu ar fi vrut o tura de munca patriotica scolareasca pĂŽna la 15 septembrie. E mai greu, ca si copacii se baga ĂŽn pamĂŽnt ĂŽn anumite momente. „Perioadele de ĂŽmpadurire sĂŽnt septembrie - octombrie si aprilie - mai“, a spus Eugen Vasiliu, adaugĂŽnd ca, daca e front de lucru, se poate cu placere, chiar mai devreme. PĂŽna saptamĂŽna viitoare, se vor stabili deja taberele, cine va participa la ele, ĂŽn ce perioada, cĂŽt va costa, ce anume vor planta elevii, cĂŽnd si unde.

Apa face, apa trage

Alta actiune menita sa goneasca seceta vizeaza crearea unor salbe de iazuri. În zonele din judet ĂŽn care se poate. Pentru asta se vor cauta surse de apa care sa formeze iazurile, se vor reamenaja iazurile vechi de la Podoleni, Trifesti si Români, se vor cere bani si se vor face grafice de esalonare ĂŽn timp a acestora. Se ocupa Apele Române si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, care n-a ramas nici macar cu un reprezentant ĂŽn Neamt, daramite o coada de peste ĂŽntr-o balta. „PĂŽna acum faceam greseala de a elimina excesul de umiditate din sol. Trebuie sa conservam apa. Apa nu trebuie dirijata sa o pierdem, ci conservata ĂŽn rezervoare, care pot fi aceste iazuri“, a spus Liviu Bumbu. Care iazuri pot fi folosite apoi pentru amenajarea irigatiilor. Desi ĂŽn Neamt sĂŽnt putine zone ĂŽn care irigatiile ar avea efect, se doreste reabilitarea amenajarilor de irigatii existente, dar si realizarea unora noi. De asta se cauta solutii pentru reabilitarea suprafetei de 4.232 ha care a fost irigabila ĂŽn Neamt pe vremuri. Si se va face o harta cu zonele neirigabile. Mari societati agricole - TCE 3 Brazi, Marsat Roman si Agroprod Girov - sĂŽnt interesate sa gaseasca noi suprafete care se preteaza la irigatii. S-ar putea folosi resursele de apa provenite din desecari. Trebuie, desigur, bani, grafice, esalonare, programe, hĂŽrtii.

Azi la cĂŽmp un bob de pui...

În fine, dar nu ĂŽn final, o ultima directie de urmat este renuntarea pe cĂŽt posibil la porumbul de mamaliga si orientarea spre culturi specifice zonelor aride, eventual masline sau curmali. Trebuie folosite soiuri de samĂŽnta rezistente la seceta, trebuie ĂŽnfiintate culturi ĂŽn functie de prognoza meteo: „Statistica arata ca ĂŽn 200 de ani, 18 sĂŽnt excesiv de secetosi, iar 20 sĂŽnt ploiosi“, a explicat directorul Bumbu. De toate se va ocupa Statiunea de Cercetare de la Secuieni, sub ĂŽndrumarea directa a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Tot SCDA Secuieni va avea grija ca tehnologiile de lucru al solului sa fie specifice zonelor aride, ĂŽn functie de regiunile judetului si de calitatea solului. Care sol trebuie protejat si utilizat durabil, prin masuri care sa opreasca degradarea lui (eroziune, salinizare, inundatii, aciditate, alunecari de teren), care sa-l conserve prin „utilizare stiintifica“. Tot aici au fost trecute pe agenda de lucru si actiuni necesare pentru protectia si refacerea resurselor de apa dulce.
Lunea viitoare are loc o noua ĂŽntĂŽlnire, iar marti se face raportare la Bucuresti. „N-au fost discutii artificiale“, spun oficialii, „Institutiile sĂŽnt obligate sa accepte aceasta activitate pe lĂŽnga activitatea lor specifica. Prezenta trebuie sa fie de suta la suta“. Om mai vedea...