Marea Revolutie fiscal� si primele efecte adverse
• cele mai importante prevederi s�nt cele ce vizeaz� trecerea contributiilor de la angajator la salariat si cresterea salariului minim brut • de la acestea au venit si primele reactii: cresterea asigur�rilor medicale si a asigur�rilor de pensii •
Anul 2018 a venit cu c�teva schimb�ri majore de ordin fiscal, care �si vor pune puternic amprenta �n viata marii majorit�ti a populatiei, dar si a mediului de afaceri, �n special. Cele mai importante din ceea ce a c�p�tat numele de „Revolutia fiscal�“ s�nt cele ce vizeaz� trecerea contributiilor de la angajator la salariat, reducerea contributiilor la Pilonul II de pensii, cresterea salariului minim brut pe economie sau reducerea impozitului pe venit. Mare parte a societ�tii civile, analisti economici, sindicate si experti �n diverse domenii au criticat toate aceste m�suri, despre care s-a spus c� vor genera haos �n economie. C� va fi sau nu asa, urmeaz� ca viitorul apropiat s� ne arate. �n cele ce urmeaz� prezent�m principalele decizii intrate �n vigoare de la 1 ianuarie. Salariul minim brut pe economie creste de la 1.450 la 1.900 de lei; Impozitul pe venit scade de la 16% la 10% pentru persoanele care obtin venituri din salarii, pensii, activit�ti independente, �ns� pentru veniturile din dividende se mentine cota de impozitare de 5%; Cota de contributii la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%, �n conditiile major�rii salariilor, valoarea achitat� fiind similar� celei virate anul trecut.
Contributiile sociale si achitarea lor
Plata contributiilor sociale (pensii si s�n�tate) trece din sarcina angajatorilor �n cea a angajatilor, dar sumele s�nt retinute si virate tot de c�tre angajatori. Acestia vor suporta doar o contributie asigur�toare pentru munc�, de 2,25% din fondul de salarii, care acoper� riscurile de somaj, accidente de munc�, concediu medical si creante salariale. Astfel, nivelul contributiilor calculate la un salariu brut scade cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii si 10% pentru s�n�tate. Pe de alt� parte, angajatorii ar trebui s� majoreze salariile brute cu peste 20% astfel �nc�t veniturile nete ale angajatilor s� r�m�n� neschimbate sau s� compenseze aceast� diferent� cu sume reprezent�nd prime sau bonusuri. �n cazul IT-istilor, spre exemplu, care s�nt scutiti de la plata impozitului pe venit si nu beneficiaz� de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, cheltuielile angajatorului s-ar suplimenta cu circa 6,5% pentru a p�stra veniturile nete intacte. Ca urmare, Executivul va elabora o schem� de ajutor de minimis prin HG, cu un buget de 300 milioane de lei, pe trei ani, care s� acopere costurile firmelor de IT cu mutarea contributiilor de la angajatori la angajati. Persoanele cu activit�ti independente (avocati, jurnalisti, scriitori, notari, medici), vor achita contributiile sociale calculate la nivelul salariului minim pe economie, nu raportate la sumele obtinute din activit�ti, ca p�n� acum. Cota pentru asigur�rile sociale de s�n�tate (CASS), stabilit� de la 1 ianuarie 2018 la 10%, este datorat� de persoanele fizice care au calitatea de angajati sau cu obligatia de plat� a contributiei. Este eliminat� exceptia de la plata CASS pentru persoanele care au venituri din investitii sau alte surse dac� obtin si venituri din salarii sau pensii. Cei care nu s�nt exceptati vor pl�ti CASS dac� obtin venituri anuale care �nsumeaz� cel putin 12 salarii minime (adic� 22.800 lei, la un salariu minim de 1.900 lei), din una sau mai multe surse de venituri, precum activit�ti independente, cedarea folosintei bunurilor, din investitii (dob�nzi, dividende etc), activit�ti agricole, asocierea cu o persoan� juridic� sau din alte surse. Pentru aceste categorii, �ncadrarea �n plafonul anual se realizeaz� prin adunarea veniturilor pe tot anul realizate �n anul fiscal precedent din activit�tile enumerate anterior. Dac� plafonul de 22.800 de lei a fost dep�sit, contribuabilul trebuie s� depun� la ANAF, p�n� la 31 ianuarie 2018, formularul 600, �n care va bifa c� a dep�sit plafonul, urm�nd s� achite contributia CASS pentru 2018 �n valoare fix� de 2.280 lei, pl�tit� �n patru transe trimestriale. Contributia se calculeaz� prin aplicarea cotei CASS de 10% la plafonul echivalent a 12 salarii brute minime, de 22.800 lei. Termenele de plat� pentru fiecare trans�, �n valoare de 570 de lei, s�nt 26 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 21 decembrie 2018. Dac�, dup� �nsumarea veniturilor din activit�tile enumerate obtinute �n anul 2017, suma rezultat� se situeaz� sub plafonul minim, nu exist� obligatia depunerii declaratiei 600 si nu se pl�teste CASS �n anul 2018. Angajatii din sistemul public vor beneficia de vouchere de vacant�, p�n� la 30 noiembrie 2018, �n cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare salariat. Persoanele care p�r�sesc tara pentru o perioad� mai mare de 180 de zile �ntr-un an trebuie s� anunte Fiscul cu 30 de zile �nainte de plecare, depun�nd un formular de rezident� fiscal, �n caz contrar risc�nd amenzi. Indemnizatia minim� de crestere a copilului se va majora de la 1.233 lei la 1.250 de lei, fiind schimbat� raportarea acesteia la Indicele Social de Referint� (ISR), �n loc de salariul minim. Indemnizatia minima e stabilit� la echivalentul a 2,5 ISR, iar cea maxim� la 8.500 de lei.
Cele mai importante m�suri pentru companii
Pragul pentru micro�ntreprinderi �n functie de venituri se majoreaz� de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, echivalent lei, raportat la cursul BNR din ultima zi a anului precedent. De asemenea, se abrog� toate exceptiile, precum cele privind ponderea activit�tilor de consultant� de maxim 20% sau anumite categorii de activit�ti desf�surate. Leul a �ncheiat anul 2017 la un curs de 4,6597 lei/euro, astfel c� plafonul pentru micro�ntreprinderi �n 2018 va fi de 4.659.700 lei. Aceste firme vor fi impozitate tot cu 1% pentru cele cu minim un salariat si cu 3% pentru cele care nu au angajati. TVA va fi pl�tit� defalcat, �n conturi separate, �ns� procedura se aplic� doar �n cazul anumitor companii. Vor fi obligati s� aplice sistemul Split TVA pl�titorii de TVA aflati �n insolvent� sau cu obligatii de plat� TVA restante. Celelalte categorii de contribuabili eligibili pot aplica, sau nu, plata defalcat� a TVA, fiind optional. Contribuabilii care aleg s� aplice mecanismul vor pl�ti �n acest an cu 5% mai putin la impozitul pe profit sau pe veniturile micro�ntreprinderilor. Cei care s�nt �nregistrati �n scopuri de TVA, dar nu vor aplica sistemul, vor fi obligati s� efectueze plata defalcat pentru achizitiile de la firmele care aplic� sistemul. Pragurile de �ndatorare pentru care firmele s�nt �nscrise automat �n sistemul Split TVA s�nt de 15.000 de lei pentru contribuabilii mari, 10.000 de lei pentru cei mijlocii, iar pentru ceilalti, inclusiv persoane fizice, a fost stabilit la 5.000 de lei. Plata contributiilor la pensii, s�n�tate si somaj, a TVA si a impozitului pe profit si venit �n acelasi cont la Trezorerie a fost am�nat� cu 6 luni, de la 1 ianuarie la 1 iulie 2018. Astfel, contribuabilii vor vira �n continuare contributiile la pensii, s�n�tate si somaj �ntr-un cont, iar TVA, impozitul pe profit si cel pe venit �n altul. ANAF va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor, pentru a evita aglomeratia la ghisee. Contribuabilii vor depune declaratiile fiscale pentru obligatiile aferente lunii ianuarie exclusiv �n format electronic.
Primele efecte - cresterea asigur�rilor de s�n�tate si de pensii
De la 1 ianuarie 2018, nemtenii care nu au serviciu, dar au nevoie de servicii medicale, altele dec�t cele de urgent� care-s gratuite, vor scoate mai mult din buzunar �n cazul �n care doresc s� se asigure, sau au nevoie neap�rat� de astfel de prestatii. Dou� motive pentru care asigurarea a crescut: cresterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei si trecerea contributiilor lunare de la angajator la angajat. Dac� p�n� acum cota de contributie la s�n�tate era de 5,5%, de acum �nainte, indiferent dac� avem slujb� sau nu, dator�m la s�n�tate 10 procente, adic� fix 190 de lei lunar, sau 2.280 de lei pe an. P�n� la finele anului trecut, cei s�rmani trebuiau s� achite contributii de s�n�tate cu mult mai mici, respectiv 5,5% din salariul minim de 1.450 de lei, ceea ce �nsemna 79,75 de lei lunar, respectiv 957 de lei/an. Trebuie spus c� normele �n vigoare mai prev�d plata contributiilor de s�n�tate numai �n momentul �n care titularul are nevoie de astfel de servicii. Si aici valoarea asigur�rilor a crescut, dar aceast� variant� este ceva mai convenabil�. Se poate face plata numai �n momentul �n care persoana are efectiv nevoie de servicii medicale, altele dec�t cele de urgent�. �n acest caz se datoreaz� un procent de 10% din valoarea a sapte salarii minime brute, adic� 10% din 1.900 ori 7, respectiv o zecime din 13.300 de lei, ceea ce �nseamn� o plat� unic� de 1.330 de lei. P�n� acum aceste d�ri erau mai mici si nu ajungeau la 600 de lei. Si asigurarea pensiei a devenit mai scump�, o sum� consistent�, cu 76 de lei mai mare dec�t �n luna trecut�, decembrie 2017. Atunci plata lunar� a asig�rilor de pensii era 288 de lei, iar din ianuarie 2018 cine vrea s� aib� pensie, dar nu are un contract de munc�, va scoate din buzunar 364 de lei �n fiecare lun�. Numai pentru aceste dou� biruri cel care vrea s� fie asigurat ar trebui s� achite lunar 554 de lei, adic� 6.648 de lei �ntr-un an.
|