Marea Revolutie fiscalĂŁ si primele efecte adverse

• cele mai importante prevederi sĂŽnt cele ce vizeazĂŁ trecerea contributiilor de la angajator la salariat si cresterea salariului minim brut • de la acestea au venit si primele reactii: cresterea asigurĂŁrilor medicale si a asigurĂŁrilor de pensii •

Anul 2018 a venit cu cĂŽteva schimbĂŁri majore de ordin fiscal, care ĂŽsi vor pune puternic amprenta ĂŽn viata marii majoritĂŁti a populatiei, dar si a mediului de afaceri, ĂŽn special. Cele mai importante din ceea ce a cĂŁpĂŁtat numele de „Revolutia fiscalĂŁ“ sĂŽnt cele ce vizeazĂŁ trecerea contributiilor de la angajator la salariat, reducerea contributiilor la Pilonul II de pensii, cresterea salariului minim brut pe economie sau reducerea impozitului pe venit. Mare parte a societĂŁtii civile, analisti economici, sindicate si experti ĂŽn diverse domenii au criticat toate aceste mĂŁsuri, despre care s-a spus cĂŁ vor genera haos ĂŽn economie. CĂŁ va fi sau nu asa, urmeazĂŁ ca viitorul apropiat sĂŁ ne arate. În cele ce urmeazĂŁ prezentĂŁm principalele decizii intrate ĂŽn vigoare de la 1 ianuarie. Salariul minim brut pe economie creste de la 1.450 la 1.900 de lei; Impozitul pe venit scade de la 16% la 10% pentru persoanele care obtin venituri din salarii, pensii, activitĂŁti independente, ĂŽnsĂŁ pentru veniturile din dividende se mentine cota de impozitare de 5%; Cota de contributii la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%, ĂŽn conditiile majorĂŁrii salariilor, valoarea achitatĂŁ fiind similarĂŁ celei virate anul trecut.

Contributiile sociale si achitarea lor

Plata contributiilor sociale (pensii si sãnãtate) trece din sarcina angajatorilor în cea a angajatilor, dar sumele sînt retinute si virate tot de cãtre angajatori. Acestia vor suporta doar o contributie asigurãtoare pentru muncã, de 2,25% din fondul de salarii, care acoperã riscurile de somaj, accidente de muncã, concediu medical si creante salariale. Astfel, nivelul contributiilor calculate la un salariu brut scade cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii si 10% pentru sãnãtate. Pe de altã parte, angajatorii ar trebui sã majoreze salariile brute cu peste 20% astfel încît veniturile nete ale angajatilor sã rãmînã neschimbate sau sã compenseze aceastã diferentã cu sume reprezentînd prime sau bonusuri. În cazul IT-istilor, spre exemplu, care sînt scutiti de la plata impozitului pe venit si nu beneficiazã de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, cheltuielile angajatorului s-ar suplimenta cu circa 6,5% pentru a pãstra veniturile nete intacte. Ca urmare, Executivul va elabora o schemã de ajutor de minimis prin HG, cu un buget de 300 milioane de lei, pe trei ani, care sã acopere costurile firmelor de IT cu mutarea contributiilor de la angajatori la angajati. Persoanele cu activitãti independente (avocati, jurnalisti, scriitori, notari, medici), vor achita contributiile sociale calculate la nivelul salariului minim pe economie, nu raportate la sumele obtinute din activitãti, ca pînã acum. Cota pentru asigurãrile sociale de sãnãtate (CASS), stabilitã de la 1 ianuarie 2018 la 10%, este datoratã de persoanele fizice care au calitatea de angajati sau cu obligatia de platã a contributiei. Este eliminatã exceptia de la plata CASS pentru persoanele care au venituri din investitii sau alte surse dacã obtin si venituri din salarii sau pensii. Cei care nu sînt exceptati vor plãti CASS dacã obtin venituri anuale care însumeazã cel putin 12 salarii minime (adicã 22.800 lei, la un salariu minim de 1.900 lei), din una sau mai multe surse de venituri, precum activitãti independente, cedarea folosintei bunurilor, din investitii (dobînzi, dividende etc), activitãti agricole, asocierea cu o persoanã juridicã sau din alte surse. Pentru aceste categorii, încadrarea în plafonul anual se realizeazã prin adunarea veniturilor pe tot anul realizate în anul fiscal precedent din activitãtile enumerate anterior. Dacã plafonul de 22.800 de lei a fost depãsit, contribuabilul trebuie sã depunã la ANAF, pînã la 31 ianuarie 2018, formularul 600, în care va bifa cã a depãsit plafonul, urmînd sã achite contributia CASS pentru 2018 în valoare fixã de 2.280 lei, plãtitã în patru transe trimestriale. Contributia se calculeazã prin aplicarea cotei CASS de 10% la plafonul echivalent a 12 salarii brute minime, de 22.800 lei. Termenele de platã pentru fiecare transã, în valoare de 570 de lei, sînt 26 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 21 decembrie 2018. Dacã, dupã însumarea veniturilor din activitãtile enumerate obtinute în anul 2017, suma rezultatã se situeazã sub plafonul minim, nu existã obligatia depunerii declaratiei 600 si nu se plãteste CASS în anul 2018. Angajatii din sistemul public vor beneficia de vouchere de vacantã, pînã la 30 noiembrie 2018, în cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare salariat. Persoanele care pãrãsesc tara pentru o perioadã mai mare de 180 de zile într-un an trebuie sã anunte Fiscul cu 30 de zile înainte de plecare, depunînd un formular de rezidentã fiscal, în caz contrar riscînd amenzi. Indemnizatia minimã de crestere a copilului se va majora de la 1.233 lei la 1.250 de lei, fiind schimbatã raportarea acesteia la Indicele Social de Referintã (ISR), în loc de salariul minim. Indemnizatia minima e stabilitã la echivalentul a 2,5 ISR, iar cea maximã la 8.500 de lei.

Cele mai importante mĂŁsuri pentru companii

Pragul pentru microĂŽntreprinderi ĂŽn functie de venituri se majoreazĂŁ de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, echivalent lei, raportat la cursul BNR din ultima zi a anului precedent. De asemenea, se abrogĂŁ toate exceptiile, precum cele privind ponderea activitĂŁtilor de consultantĂŁ de maxim 20% sau anumite categorii de activitĂŁti desfĂŁsurate. Leul a ĂŽncheiat anul 2017 la un curs de 4,6597 lei/euro, astfel cĂŁ plafonul pentru microĂŽntreprinderi ĂŽn 2018 va fi de 4.659.700 lei. Aceste firme vor fi impozitate tot cu 1% pentru cele cu minim un salariat si cu 3% pentru cele care nu au angajati. TVA va fi plĂŁtitĂŁ defalcat, ĂŽn conturi separate, ĂŽnsĂŁ procedura se aplicĂŁ doar ĂŽn cazul anumitor companii. Vor fi obligati sĂŁ aplice sistemul Split TVA plĂŁtitorii de TVA aflati ĂŽn insolventĂŁ sau cu obligatii de platĂŁ TVA restante. Celelalte categorii de contribuabili eligibili pot aplica, sau nu, plata defalcatĂŁ a TVA, fiind optional. Contribuabilii care aleg sĂŁ aplice mecanismul vor plĂŁti ĂŽn acest an cu 5% mai putin la impozitul pe profit sau pe veniturile microĂŽntreprinderilor. Cei care sĂŽnt ĂŽnregistrati ĂŽn scopuri de TVA, dar nu vor aplica sistemul, vor fi obligati sĂŁ efectueze plata defalcat pentru achizitiile de la firmele care aplicĂŁ sistemul. Pragurile de ĂŽndatorare pentru care firmele sĂŽnt ĂŽnscrise automat ĂŽn sistemul Split TVA sĂŽnt de 15.000 de lei pentru contribuabilii mari, 10.000 de lei pentru cei mijlocii, iar pentru ceilalti, inclusiv persoane fizice, a fost stabilit la 5.000 de lei. Plata contributiilor la pensii, sĂŁnĂŁtate si somaj, a TVA si a impozitului pe profit si venit ĂŽn acelasi cont la Trezorerie a fost amĂŽnatĂŁ cu 6 luni, de la 1 ianuarie la 1 iulie 2018. Astfel, contribuabilii vor vira ĂŽn continuare contributiile la pensii, sĂŁnĂŁtate si somaj ĂŽntr-un cont, iar TVA, impozitul pe profit si cel pe venit ĂŽn altul. ANAF va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor, pentru a evita aglomeratia la ghisee. Contribuabilii vor depune declaratiile fiscale pentru obligatiile aferente lunii ianuarie exclusiv ĂŽn format electronic.

Primele efecte - cresterea asigurĂŁrilor de sĂŁnĂŁtate si de pensii

De la 1 ianuarie 2018, nemtenii care nu au serviciu, dar au nevoie de servicii medicale, altele decît cele de urgentã care-s gratuite, vor scoate mai mult din buzunar în cazul în care doresc sã se asigure, sau au nevoie neapãratã de astfel de prestatii. Douã motive pentru care asigurarea a crescut: cresterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei si trecerea contributiilor lunare de la angajator la angajat. Dacã pînã acum cota de contributie la sãnãtate era de 5,5%, de acum înainte, indiferent dacã avem slujbã sau nu, datorãm la sãnãtate 10 procente, adicã fix 190 de lei lunar, sau 2.280 de lei pe an. Pînã la finele anului trecut, cei sãrmani trebuiau sã achite contributii de sãnãtate cu mult mai mici, respectiv 5,5% din salariul minim de 1.450 de lei, ceea ce însemna 79,75 de lei lunar, respectiv 957 de lei/an. Trebuie spus cã normele în vigoare mai prevãd plata contributiilor de sãnãtate numai în momentul în care titularul are nevoie de astfel de servicii. Si aici valoarea asigurãrilor a crescut, dar aceastã variantã este ceva mai convenabilã. Se poate face plata numai în momentul în care persoana are efectiv nevoie de servicii medicale, altele decît cele de urgentã. În acest caz se datoreazã un procent de 10% din valoarea a sapte salarii minime brute, adicã 10% din 1.900 ori 7, respectiv o zecime din 13.300 de lei, ceea ce înseamnã o platã unicã de 1.330 de lei. Pînã acum aceste dãri erau mai mici si nu ajungeau la 600 de lei. Si asigurarea pensiei a devenit mai scumpã, o sumã consistentã, cu 76 de lei mai mare decît în luna trecutã, decembrie 2017. Atunci plata lunarã a asigãrilor de pensii era 288 de lei, iar din ianuarie 2018 cine vrea sã aibã pensie, dar nu are un contract de muncã, va scoate din buzunar 364 de lei în fiecare lunã. Numai pentru aceste douã biruri cel care vrea sã fie asigurat ar trebui sã achite lunar 554 de lei, adicã 6.648 de lei într-un an.