Autograful Regelui Mihai, �ntr-un „careu (bibliofil) de asi“
Momentele cu adev�rat istorice ale acelei zile de vineri, 2 mai 1997, c�nd Regele Mihai si Regina Ana si-au �nceput vizita de dou� zile �n judetul Neamt venind dinspre Ardeal si poposind - via Bicaz, Poiana Largului - la M�n�stirea Neamt, au continut si o inedit� premier� bibliofil�. O important� carte din fosta bibliotec� personal� a c�rturarului G.T. Kirileanu, aflat� din 1974 �n patrimoniul Bibliotecii Judetene ce-i poart� numele, a fost atunci �nnobilat� cu cel de-al patrulea autograf inestimabil: MihaiR (Mihai Rege). Dar iat� si istoria acestei performante bibliofile putin obisnuite... �n prim�vara lui 1915, Nicolae Iorga �i propunea Reginei Maria s� o conduc� �ntr-un sir de vizite prin Capital� si prin tar�, spre a cunoaste de aproape farmecul bisericilor ortodoxe rom�nesti (regina fiind protestant� si numai de cinci luni pe tronul t�rii, al�turi de Ferdinand). De altfel, profund preocupat de tot ce �nsemna traditie si m�rturii, marele istoric era si autorul unor c�rti de referint� privind valorile patrimoniale din sfintele noastre l�casuri, �ntre care si „Inscriptii din bisericile Rom�niei. Adunate, adnotate si publicate de N. Iorga. 2 vol. Bucuresti, Minerva, 1905-1908 (376 p+379 p). La 27 mai 1915, urm�nd s� o �nsoteasc� iar pe regin�, Nicolae Iorga �i trimite prietenului G.T. Kirileanu, bibliotecar regal si sef al Serviciului pentru petitii si ajutoare al Casei Regale, un bilet scris gr�bit cu creionul: „Drag� D-le (corectat: domnule) Kirileanu, Te rog d�-mi Inscriptiile mele. M�car vol. I - nu le am si nu le-am luat de la Academie. Salutare, N. Iorga“. Pe marginea biletului p�strat �n volumul trainic legat �n piele si carton, c�rturarul nemtean a notat: „Pentru vizita bisericilor din T�rgoviste �mpreun� cu M.S. Regina Maria“. Apoi, ca mare iubitor de carte si valori bibliofile, s-a bucurat desigur c�, la �ntoarcere, Nicolae Iorga i-a restituit acel tom cu semn�tura suveranei: Maria, 1915 (fireste, trebuie s� l�s�m la o parte g�ndul c�, �n calitatea sa de apropiat al Familiei regale, G.T.K. putea oric�nd beneficia si de «ï¿½nalte» semn�turi). Au trecut apoi 82 de ani: dou� r�zboaie mondiale si un noian de suferinte, �ntre care o silnic� �ndep�rtare a Monarhiei (30 dec. 1947) si un regim de h�rtuire „democrat-popular�“ a fostului bibliotecar regal. Retras la Piatra Neamt �nc� din 1935, spre a se bucura de vecin�tatea „lui Mos Ceahl�u si-a Mamei Bistrita“, al�turi de comoara de c�rti pe care pl�nuia s-o d�ruiasc� orasului �ndr�git (ceea ce a si f�cut la 24 febrebruarie 1956), G.T. Kirileanu s-a nevoit aici sase ani (1950- 1956) cu pensia anulat� de noua or�nduire. �n amintita sear� de vineri, 2 mai 1997 (Izvorul T�m�duirii!), av�nd asupr�-mi pretioasa carte a Bibliotecii Judetene (al c�rei director si eram), am obtinut prin mijlocirea prefectului de-atunci (Dan Marian Lospa) si a fostului presedinte de Consiliu Judetean (Ioan Onisei) o memorabil� audient�, la st�retia M�n�stirii Neamt, din partea Regelui Mihai si a Reginei Ana. Doream s� le evoc fiinta distinsului c�rturar, aflat �ntre 1905-1930 �n slujba Tronului si, deopotriv�, doream ca prin augusta semn�tur� a celui cu adev�rat desc�lecat din Istorie, s� se refac�, fie si numai pe o fil�, acel �ncr�ncenat arc peste timp: Maria, 1915 - Mihai R, 1997. Semnaser� de asemenea, la timpul lor, ca martori de dincolo de veac: Nicolae Iorga si G.T. Kirileanu... O carte - patru ilustre autografe... Patetic ori nu, asa mi-am dorit atunci s� �mplinesc destinul acelui pretios volum cu Inscriptii din bisericile Rom�niei. Latinii chiar aveau o vorb�: Habent sua fata libelli - c�rtile �ti au soarta lor... Iar noi (o stim cu totii) suntem latini. �ntre timp, au mai trecut, iat�, dou� decenii. Dumnezeu s�-l odihneasc� pe Regele Mihai, dimpreun� cu toti cei pentru care s-a rugat si el �ntru iertare si amintire vesnic�!...
|