Lideri liberali vs. lideri socialisti, �n Rom�nia

Dupďż˝ 27 de ani de la Revolutie, Romďż˝nia nu a reusit sďż˝-si consacre o pleiadďż˝ de lideri cu viziune si curaj, atďż˝t liberali cďż˝t si socialisti, care sďż˝ domine scena politicďż˝ ca adevďż˝rate modele. Societatea romďż˝neascďż˝ s-a dovedit cďż˝ este un organism care ďż˝si revine cu greu, dupďż˝ boala numitďż˝ „Epoca de aur“. Cu atďż˝t mai greu, cu cďż˝t dupďż˝ „Epoca de aur“, au urmat 27 de ani de „goanďż˝ dupďż˝ aur“. ďż˝n politica autohtonďż˝ s-au lansat cohorte de lideri, care au vrut a deveni modele, probďż˝nd ca principalďż˝ calitate doar rapiditatea cu care au promovat ďż˝n afaceri sau functii. Au existat prea putini lideri, care au fďż˝cut si fac politicďż˝ din atasament fatďż˝ de valorile liberale sau socialiste, probďż˝nd cďż˝ pot judeca cu capul lor, cďż˝ au viziune si cďż˝ nu parvenitismul ďż˝i mďż˝nďż˝ ďż˝n luptďż˝. Cei mai multi lideri liberali autohtoni sunt purtďż˝tori ai unor idei de acum 70-80 de ani. Liberalii s-au dovedit cďż˝ nu au nici o viziune si nici un program sincronizat cu realitatea, cu care sďż˝ punďż˝ ďż˝n miscare Romďż˝nia. Dacďż˝ ďż˝n Romďż˝nia a trebuit lansat programul marii privatizďż˝ri sau trebuia instalat statul de drept, solutia liberalilor a fost „terapia de soc“. Dupďż˝ ei, pentru a decomuniza Romďż˝nia, aceasta trebuia demolatďż˝ si aratďż˝, precum Cartagina, tratďż˝nd mai bine de 20 milioane de romďż˝ni, ca pe nitte chiriasi. Spre deosebire de liberali, socialistii au dovedit cďż˝ au un program, cu care sďż˝ punďż˝ ďż˝n miscare Romďż˝nia. Chiar au impresionat electoral, cďż˝stigďż˝nd alegeri. Dar programul socialistilor nu s-a bazat pe „cum facem banii“ ci pe „cum sďż˝-i cheltuim“, ajungďż˝nd astfel la fundul sacului ďż˝n multe situatii. A fi un lider liberal modern, nu este nici pe departe de ajuns sďż˝-l invoci, pďż˝nďż˝ la saturatie, pe Brďż˝tianu. Dupďż˝ cum, pentru a fi un lider socialist modern, de facturďż˝ europeanďż˝, nu e suficient sďż˝-l ďż˝njuri ďż˝ntr-una pe Iliescu, ca sďż˝ dovedesti cďż˝ esti deconectat. Pe fond, politicile liberale sau socialiste nu depďż˝sesc improvizatia. Liderii, de dreapta sau de stďż˝nga, au naivitatea sďż˝ creadďż˝ cďż˝ pot depďż˝si improvizatiile, organizďż˝nd departamente de partid, sau „guverne din umbrďż˝“ menite doar sďż˝-ti propulseze clientela internďż˝ de partid. Acesti lideri nu ďż˝nteleg cďż˝ degeaba ai departamente, dacďż˝ nu existďż˝ personalitďż˝ti credibile, care sďż˝ le conducďż˝. Fďż˝rďż˝ analize temeinice si dezbateri interne de partid, nu se poate construi o strategie ancoratďż˝ ďż˝n realitate, pe care sďż˝ o propui electoratului, dďż˝ndu-i sansa sďż˝ opteze ďż˝n cunostintďż˝ de cauzďż˝. Liderii se multumesc cu strategii mďż˝runte, conjuncturale, care nu urmďż˝resc decďż˝t ca rivalii lor sďż˝ piardďż˝ electoral, si atďż˝t. Prea multi din asa zisii lideri, nu depďż˝sesc conditia de politruci, au opinii proprii de duzinďż˝ si odatďż˝ ajunsi la putere, prin ďż˝ncrengďż˝turi relationale, recurg la mijloace oneroase pentru a se mentine la putere.

De ce nu are �nc� Rom�nia lideri liberali sau socialisti formati?

Cei mai multi lideri de dreapta se declarďż˝ a fi „liberali“, nu pentru cďż˝ stďż˝pďż˝nesc aceste valori, ci pentru cďż˝ a fi liberal este la modďż˝. Liderii socialisti, marcati profund de „complexul renegďż˝rii comunismului“, nu ďż˝si gďż˝sesc busola, rďż˝tďż˝cind ďż˝ntre „egoismul social“ al parvenitismului si neoliberalismul cu care sperďż˝ sďż˝ atragďż˝ empatia clasei de mijloc. Pentru ei, a fi proletar sau a-i reprezenta pe acestia nu dďż˝ bine ďż˝n pedigreu. ďż˝n perioada de vďż˝rf a opresiunii comuniste, de sorginte moscovitďż˝ (1949 - 1964), majoritatea liderilor existenti formati, care nu s-au aliniat cerintelor noului regim, fie au emigrat, fie au trecut prin temnitele comuniste si de acolo direct la cele vesnice. Regimul comunist i-a bďż˝gat atunci pe oameni ďż˝n temnite, nu atďż˝t pentru a-i extermina, cďż˝t pentru a-i reeduca ďż˝n marea operďż˝ de creare a „omului de tip nou“. Si ultimul ďż˝mpďż˝rat al Chinei a fost ďż˝ntemnitat pentru reeducare si experimentul s-a dovedit cďż˝ a fost eficient. A iesit din temnitďż˝ ca nou cetďż˝tean chinez model. Reeducarea presupunea supunere ďż˝n raport cu noua orďż˝nduire. Metoda nu a fost o premierďż˝ de sorginte comunistďż˝. De-a lungul istoriei, toate regimurile totalitare au aplicat-o, cu mai mult sau mai putin succes. Noii lideri formati ďż˝n perioada 1949-1964 nu au fost oameni de atitudine, de curaj sau de viziune. Funciar, acestia apartineau ideologiei Moscovei. Noii lideri erau, fie „oameni de tip nou“, fie oameni reeducati. Acesti lideri erau formati ďż˝n spiritul compromisului, ďż˝n primul rďż˝nd cu ei ďż˝nsisi, situďż˝ndu-se pe linia de minimďż˝ rezistentďż˝ fatďż˝ de noul regim instalat. Pleiada de lideri cu care Romďż˝nia s-a pricopsit dupďż˝ Revolutie era compusďż˝ ďż˝n majoritate din oameni care ďż˝n perioada anterioarďż˝ stďż˝pďż˝neau la perfectie arta compromisului, acestia fiind cei care ďż˝njurau acum de mama focului fostul regim, pe care ďż˝l slujiserďż˝ cu obedientďż˝. ďż˝n 27 de ani, dupďż˝ Revolutie, clasa politicďż˝ a produs prea putini lideri, de dreapta sau de stďż˝nga, avďż˝nd calitďż˝ti reale pentru a forma masa criticďż˝ minimalďż˝, de care o societate normalďż˝ are nevoie. Astďż˝zi ne uitďż˝m la acesti lideri, multi sau putini, si nu reusim sďż˝ distingem cu claritate care au vocatie de liberali sau care au vocatie de socialisti, acestia fiind implicati ďż˝ntr-o „frďż˝tietate“ social - liberalďż˝, cu care vor sďż˝ conducďż˝ Romďż˝nia de-a pururea, indiferent de optiunile electoratului. Ori cďż˝stigďż˝ liberalii, ori cďż˝stigďż˝ socialistii, Romďż˝nia sďż˝ fie guvernatďż˝ tot de „frďż˝tietate“, dupďż˝ principiul „pleacďż˝ ai nostri, vin ai nostri...“. O apďż˝ ďż˝i spalďż˝ pe toti si ce curge dupďż˝ ei constituie acele lďż˝turi ďż˝n care ne scďż˝ldďż˝m cu totii, dupďż˝ principiul „...noi rďż˝mďż˝nem tot ca prostii!“.