S� vezi cum as face io... (III)
La taifas
- Bade Gheorghe, uite c� treburile m-au dus prin alte p�rti, daaa...
nu te-am uitat cu scrisoarea aia. Om vedea mai �ncolo dac� o l�s�m
deschis� sau �i lipim plicul. Venind spre casa dumitale, cum ti-am promis, m-am g�ndit c� mai ai si altele de asternut pe h�rtie.
- D'apoi mult m-ai m-am fr�m�ntat zilele aistea. Si pot zice c� nu
m� simt �n apele mele, c�nd v�d unde am ajuns, �n coada cozilor
Europei.
- Bine c� ai adus vorba, cum vezi dumneata istoria asta, c� ne-am
dat m�n� cu m�n� s� facem si noi o Uniune ca americanii?
- D'ap�i iat� cum. Cine zice c� am intrat �n Europa e un neispr�vit,
c� doar am fost �n Europa de c�nd ne stim, ba le-am fost altora pav�z� �mpotriva dusmanilor si p�g�nilor. Am f�cut bine c� ne-am adunat, c� vorba ceea, unde-s mai multi... Numa' c� nu �nseamn� c�
trebuie s� ne pierdem obiceiurile si toat� mostenirea de am primit-o de
la str�mosi, si gata, s� ne maimut�rim dup� altii. C� nu-s mai breji ca noi. S� punem la mijloc toate ce se cer pentru traiul mai bun si mai usor, s� ne ap�r�m de tic�losii care r�vnesc la ce nu e al lor, s� putem
s� ne ducem unde dorim, s� muncim unde vrem f�r� stavile si s� ne
�nsotim cu cine ne place. Da' asta nu �nseamn� s� ne l�s�m umiliti si
socotiti de r�sul lumii, ca servitori ai altora, asa cum se cam �nt�mpl�
de-o bun� bucat� de vreme. Uite, s� stii c� rom�nu' e mai inteligent
dec�t ceilalti si e ne�ntrecut s� g�seasc� vorba potrivit�. Povestea asta
cu Europa cu mai multe viteze (nu stiu cine a zis-o mai �nt�i, da' bine a
spus-o) m-a uns la suflet. Finc� dac� stii de ce e vorba, te feresti de ea
din capul locului, �ti ar�ti coltii oleac�, nu c�nd nu mai ai nimicuta de
f�cut. Numa' c� trebuie s� fim mai d�rzi si s� ne ap�r�m. Si dac� vorbim de mai multe viteze, nu-s chiar �mp�cat. Noi am avut darul �sta, duc�-se pe pustii, al distrugerii, cum nu l-a mai avut-o nici o alt� semintie. N-am l�sat piatr� peste piatr� din ce am cl�dit cu sudoarea fruntii si cu eforturile noastre. Nu se mai exist� alt neam care s� fi f�cut ca noi. Si nici acum, c�nd ar fi trebuit s� iesim din ferbinteala de dup� revolutie, nu d�m nici un semn c� vrem s� mai facem, s� mai �ncheg�m c�te ceva mai de Doamne ajut�. Cum �ncepem ceva, cum se dovedeste c� e numai spum� desart�. Si asta fiinc� toate angaralele sunt pe stat. Nu am nimic cu ce se zice cu privatii si privatizarea, cu investitiile str�ine, da' lucrurile trebuie mai bine separate. C�nd se mestec� una cu alta, statu' e �ntotdeauna p�gubit. Dup� mine, sunt lucruri �n care privatu' si str�inu' nu au ce c�uta, �n vreme ce altele trebuie l�sate numa' pe seama lor.
- P�i se tot vorbeste de parteneriatul �sta public-privat, c� asa e �n
capitalism.
- Domnu' meu, scuteste-m� de vorba asta! La noi nu e capitalism. Nu e chiar nimic, cu form� si rost. Sau dac� vrei s� fie capitalism, e o form� bolnav�, stricat� de la �nceput si tic�loas�, care nu ne duce dec�t la pierzanie. Cu racilele venite �nainte de avantaje. Dup� viata pe care am tr�it-o, stiu cum trebuie s� mearg� o gospod�rie si, mai presus, si tara, fiindc� tot de o gospod�rie e vorba. Si dac� ar fi dup� mine, eu as pune unele stavile la toate c�te trebuie f�cute. C� sunt domenii pe care numa' statul se cuvine s� le m�nuiasc� si s� le foloseasc�, si alte �n care el trebuie s� stea de-o parte.
- Eiiii, asta e chiar treab� grea. Cum adic�? Doar ai auzit de
investitii str�ine, de parteneriat �ntre sectorul de stat si cel privat. Cum
s� le separi?
- Domnu' doctor, astea de care zici, nu sunt pentru noi, ci pentru
societ�tile bine asezate, nu care se schimb� de azi pe m�ine. Si cu
ministri, si cu legile si cu toate alea. Cum vine un nou ministru, cum �si
pune �n cap s� schimbe ceva sau totu', da numai cum �i e lui mai bine.
Vezi, cu bog�tiile cu care ne-a blagoslovit Dumnezeu, c� sunt pe p�m�nt ori dedesubt, nu ne putem juca. Sunt ale statului si ale oamenilor lui, si ele nu trebuie l�sate din m�n�. Altfel, c�stig� altii din
afar�, se �mbog�tesc, tot profitu' se duce la ei si noi ne alegem cu te
miri ce si mai nimicuta. De ce s� vin� unu' de nu stiu unde, s� esploateze petrolu' nostru, sarea, p�durile, gazu', apele si muntii si
c�te si mai c�te? C� avem de toate, da' �i �navutim pe altii, care n-au
ce avem noi, �n vreme ce omu' nostru nu are unde s� munceasc� si
trebuie s� plece peste hotare, s� �ngrijeasc� b�tr�nii altora. Nu cred c�
mai trebuie s�-ti dau exemple. Aproape toate companiile mari �si fac
interesele la noi. N-am nimic cu privatul, s� vin�, dar numai ca partener al statului. El s�-si c�stige partea lui din ce nu poate acoperi
statul, tehnologie sau chiar oameni, dar nu pe seama statului. La fel e cu justitia, cu educatia, cu s�n�tatea, ba si cu armata. C� veni vorba de armat�, am v�zut centru' militar p�zit de civili ? C�, cic�, paza e, drag� Doamne, asigurat� de prim�rie. Cum naiba s� accepti asa ceva? Nu e de r�su' curcilor?
- Ei, bade, nu cred c� ai dreptate. Hai, cu justitia mai merge, dar
cu educatia si s�n�tatea?
- P�i stai s� ne �ntelegem. Si educatia si s�n�tatea sunt probleme
de stat. Adic� el trebuie s� aib� ultimu' cuv�nt. Cet�teanu' nu are voie
s� spun� c� el nu-si d� copilul la scoal� c� nu vrea el, ori c� nu-si
vaccineaz� copilul, c� a auzit de nu stiu ce nenorociri? P�i cum? Dac� statul a hot�r�t c� orice copil trebuie s� fac� at�tia ani de scoal�, sau c� vaccinarea e obligatorie, asa trebuie s� fie. Fiindc� dac� copilul nevaccinat se �mboln�veste, �i pune �n pericol si pe ai mei, care m-am
supus. Aici, drum cu �ntoarcere nu mai exist�. S�-ti aduc eu aminte
b�lb�ielile din ultimii ani cu vaccinarea? Ba cu epidemia de pojar din
care au murit multi copii nevinovati?
- Uite c� ai ajuns la s�n�tate, ce zici 'mneata de ea? Daaa'‚
spune-o pe direct.
- Mi-e c� te-oi sup�ra.
- Nu, nici vorb�.
- Ei atunci, ascult� la mine vorb� de om b�tr�n: s� te fereasc�
Dumnezeu s� fii bolnav, la noi. C� usor si simplu n-o s�-ti fie. Mi-aduc
aminte de un presedinte de republic� din America Central�, de-i
ziceam subdezvoltat�. S-a �mboln�vit si doctorii l-au sf�tuit s� mearg�
s� s� opereze la Paris ori Berlin, nu si la americani, c� s� certase cu ei
mai acum un an. Seful statului a zis: „Nu! R�m�n aici s� m� operati voi! Si dac� nu v� pricepeti, vinovatul principal sunt eu, c� nu v-am
creat conditii, s� ajungeti ca �i de la Paris ori Berlin!“. Cum s� nu-ti
scoti p�l�ria �n fata lui? La noi, oamenii cu dare de m�n�, politicienii
nostri se caut� prin str�in�t�ti si pentru o hernie sau eczem�. Ce se
petrece acas� nu-i intereseaz�. Prostii pot s� moar�. Nu e bine.
- Cum vezi mata c� doctorii pleac� pe capete �n alte t�ri, dup� ce
statul nostru s-a chinuit cu ei si i-a f�cut?
- Ei, da, pleac� si au dreptate. Un doctor nu se formeaz� de azi
pe m�ine. Trebuie si efort si cheltuial�. Numai c� dac� nu sunt pl�titi
cum se cuvine, cum s� r�m�n� acas�? S� tr�iasc� tot pe buzunaru'
p�rintilor? C� alt� alegere nu au. Dac� e vorba pe asa, uite c�t e pl�tit
un procuror si un judec�tor, si uite c�t primeste un doctor. Ba
magistratul mai are spor de praf, spor de arhiv�, de suprasolicitare,
asistent� medical� si medicamente gratuite, concedii pl�tite pentru
toat� familia, ca s� nu mai zic c� ies la pensie cu 85% din leaf�. Are
medicu' ceva din toate astea? Nu! Si atunci, dac� primeste ceva ca
recunostint� din partea bolnavului, repede strig�m cu folosele
necuvenite, spaga si altele. Eu, ce s� zic, l-as pedepsi foarte tare, pe
doctoru' care s� face negustor: „�mi dai at�ta, te tratez! Nu, du-te la
altul!“. Da' alfel nu le-as zice nimic, ba as g�si o form� de �nregistrare
si impozitare a banilor d�ruiti de bolnavi.
- Ei... s-a discutat, slav� Domnului, mai bine ar fi pl�titi cum se
cuvine si s� nu aib� nevoie s� primeasc� suplimente. Dar... cum vezi
dumneata povestea asta cu amestec�tura din medicin�: ba la stat, ba
la privat. E drept ca acelasi doctor s� lucreze si la un sector si la altu'?
- F�r� doar si poate. �ti mai spusei, s�n�tatea trebuie s� fie
problem� de stat. Statu' s� vegheze ca lucrurile s� mearg� bine si mai
ales s� pre�nt�mpine �mboln�virile. Da' bolile trebuie tratate si �ntr-o
parte si �n alta. Fiindc� apare concurenta �ntre ele si din asta bolnavul
are de c�stigat. Numai c� aici apare n�cazu' cel mare si rom�nul tocmai p� �sta pune pret, ca s�-si sporeasc� c�stigul. Dac� nu le
separi cum se cuvine, statul iese �n �ntotdeauna �n pierdere, privatu'
niciodat�. Adic� m� duc la doctoru' de la stat si el �mi zice: „p�i stai s�
vezi c� aici nu am nu stiu ce aparat. Vino la mine la cabinet s� te v�z
cu aparatu' �la“. Nu te �ntrebi de ce la stat nu e aparatul respectiv? C� nu a avut spitalu' bani s�-l cumpere ori c� nu a avut interes doctoru' s�-l procure? Si dac� mergem si mai departe, doctoru' vede bolnavu' la privat, �l taxeaz� ca la privat, dar duce bolnavul �n spital si �l opereaz� sau �i face tratamentul pe seama statului. Sau face operatia bolnavului �n spitalul privat, dar dac� face o complicatie, gata fuge cu el la stat, f�r� s� acopere nimic din cheltuielile statului. P�i nu asa neic�! Nu merge. Si mai vorbim de deontologie! Mie mi-ar fi rusine de somitatea aia mare, ba chiar mare de tot, pe bune, nu pe vorbe, care n-a tipat c�t �l tin bojocii s� cear� reparatia nu stiu c�rui aparat abandonat de 8 sau 10 ani, tocmai ca bolnavii s� curg� spre cabinetul privat, tinut cu feciorul pe din dou�, unde aparatul respectiv merge strun�. Cam rusinos! Nu, nu, aici trebuie c�utate si descoperite micile tertipuri sau, mai pe de-a dreptul, g�in�riile, nedemne de niste profesionisti de elit� si lucrurile bine puse la punct. Si nu e greu. Trebuie numai voint� de a le rezolva. Medicina privat� trebuie s� tr�iasc� prin ea �ns�si, nu pe seama statului. M�runtisuri din astea cu efecte mari sunt cu duiumul. Si nu c� lucrurile n-ar fi cunoscute. Dar ne facem c� nu le vedem. Din p�cate, cei care sufer� sunt bolnavii.
Medicina privat� are locul ei si trebuie �ncurajat�. Stiu un apropiat care
are un fecior �n Canada, unde nu exist� medicin� privat� si care
sustinea c� p�n� si-a v�zut copilul s�ltat de 6-8 ani, s-a chinuit, nu
glum�. Astepta ore �ntregi, cu copilul cu 40 de grade temperatur� sau
cu convulsii, p�n� cobora medicul. Doamne p�zeste s� se arat� sup�rat, c� o p�tea el. Si medicina privat� si cea public� �nseamn� starea de s�n�tate a unei t�ri. Nu se poate accepta o medicin� privat� de v�rf, �n vreme ce aia public� e la p�m�nt. Bolnavul este singurul �n m�sur� s� aleag�. Nu zic c� nu trebuie s� existe diferente �ntre ele. Dar ele se reg�sesc �n conditiile de confort, nu �n calitatea actului medical.
- Bade Gheorghe, s�-si dea Dumnezeu s�n�tate, judeci s�n�tos.
Hai s� ne oprim si s� mai cump�nim la scrisoarea aia, de-i d�m drumul
ori ba...
|