Slujb� la troita soldatilor germani ucisi la Brates
• pentru al 12-lea an consecutiv, localnicii au participat la o slujb� de pomenire • ceremonia religioas� are loc la troita ce vegheaz� groapa �n care au fost �nmorm�ntati soldati nemti ucisi de rusi, �n 1944 • „�n acest loc au fost g�site opt cadavre si tata, �mpreun� cu alti oameni, s-a g�ndit c� trebuie �ngropate“, afl�m de la Nicolae Benedek •
T�rc�uanii, ce-i drept putini la num�r fat� de anii din urm�, speriati cel mai probabil de iarna revenit� pe neasteptate, s-au adunat s�mb�t�, 22 aprilie, pentru al 12-lea an la r�nd, la Brates, pentru comemorarea a opt ostasi nemti, ce si-au aflat sf�rsitul �n septembrie 1944, �n codrii Tarc�ului. Ostasii nemti �si duc ast�zi vesnicia �ntr-un morm�nt comun str�juit de patru brazi plantati �n urm� cu peste sapte decenii prin generozitatea si credinta localnicilor. Te Deum-ul �nchinat acestora, dar si tuturor eroilor, a fost oficiat de c�tre preotul Emilian C�ruceru, parohul Bratesului, la troita �n�ltat� de localnici �n urm� cu zece ani. �nainte de slujb�, s�tenii au aprins c�te o lum�nare si au plantat panselute pe morm�ntul celor ce-si dorm somnul de veci pe Valea Tarc�ului. „Am oficiat, conform traditiei, si-n acest an o slujb� de pomenire a tuturor celor care si-au aflat sf�rsitul pe c�mpul de lupt� �n aceast� zon�. Am fost mai putini la num�r comparativ cu anii din urm�, dar pe c�t de mare a fost sup�rarea, pe at�t de plin� a fost bucuria faptului c� ne-a �nvrednicit bunul Dumnezeu si Sf�ntul Mucenic Gheorghe de a participa si de aceast� dat� la slujba de pomenire a tuturor celor trecuti �n vesnicie �n luptele de pe Valea Tarc�ului. Gestul credinciosilor din Brates este un act crestinesc �nchinat memoriei tuturor eroilor de orice natie sau confesiune. Aceast� troit� si crucea amplasat� la c�p�t�iul celor ce-si dorm somnul de veci aici, ostasii germani c�zuti �n luptele din septembrie 1944, este semn al biruintei. Chiar dac� slujba oficiat� a avut loc la aceast� troit�, a unor oameni de alt� confesiune, aceasta nu a avut alt� menire dec�t de a �mp�rt�si credinta �n Dumnezeu, care e Unul singur. Iar semnul crucii, simbolul ecumenismului universal. Facem acest lucru de ceva ani si at�t c�t voi p�stori aceste locuri, vom cinsti �mpreun� memoria eroilor trecutului nostru istoric“, a spus printre altele preotul C�ruceru la �ncheierea slujbei. Drept ofrand� pentru sufletele celor adormiti, t�rc�uanii au adus �ntru vesnica lor pomenire, ou� rosii, cozonac, pasc� si vin, iar preotul o oal� cu sarmale calde si gust�ri din care s� se �nfrupte toti cei ce s-au �nvrednicit a fi p�rtasi la pr�znuirea ostasilor germani. De reamintit c� printre participanti au fost si initiatorii evenimentului, ce a devenit de-acum traditie, Nicolae Benedek, Constantin Balt� si Ion Socea, gospodari ai locului. C�t priveste rememorarea unui trecut devenit demult istorie, t�rc�uanii v�rsnici �si amintesc si acum despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarc�ului si chiar de momentul �ngrop�rii cadavrelor celor opt nemti. „Tat�l meu a fost unul dintre cei care au participat la �ngroparea celor opt nemti. Eu eram mic atunci, dar, dup� ce am mai crescut, veneam cu tata aici si, �ntr-una din zile, mi-a povestit cum s-a �nt�mplat. Nemtii erau �n retragere. Pe Valea Tarc�ului circula atunci o moc�nit�. Ei au luat trenul si au plecat spre Ardeluta, dar rusii au organizat o ambuscad�, si c�nd au ap�rut nemtii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. �n acest loc au fost g�site opt cadavre si tata, �mpreun� cu alti oameni, care nu se aflau pe front, s-a g�ndit c� trebuie �ngropate. Au s�pat o groap� mai mare si i-au b�gat pe toti la un loc. Au pus si o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi, care vedeti c� au crescut foarte frumos, ajung�nd la peste 30 de metri �n�ltime. Ei, asta-i povestea acestui morm�nt, iar eu, din respect fat� de tat�l meu si pentru comemorarea celor c�zuti aici am f�cut o cruce din stejar si am luat aceast� initiativ� de a face �n fiecare an c�te o slujb� de pomenire“, a spus Nicolae Benedek. Reamintim faptul c� zona Tarc�u a fost teatru de lupt� �n ambele r�zboaie mondiale, pentru c� ceva mai �n amonte, la Ardeluta, a fost linia de frontier�. Revenind la locul comemor�rii, pe crucea troitei unde s-a oficiat slujba s�nt �nscrustate cuvintele, „�n memoria soldatilor germani c�zuti �n luptele din septembrie 1944“.
Poiana Sug�ului, La morminte...
Si alte zone din Muntii Neamtului au fost scena unor evenimente tragice petrecute �n cele dou� conflagratii mondiale, periodic istoria acelor vremuri revenind �n actualitate �n decursul ultimilor ani. �n iulie 2011, la D�muc, erau �ngropate, f�r� prejudec�ti, dup� datina crestin�, osemintele unor ostasi ai armatei austro-ungare g�site cu s�pt�m�ni �n urm� �n sase morminte situate �n Poiana Sug�ului, din satul Huisurez. Slujba de �nmorm�ntare a fost oficiat� de c�tre un sobor de preoti, �n prezenta unor oficialit�ti si a multot localnici. „At�ta istorie ascund p�m�nturile acestea si-asa de grea si complicat� c�, dac� pomenim ceva din ea, s-ar putea s� aducem pe aceste locuri mai mult� ne�mp�care, dec�t �mp�care. Aici a curs s�nge rom�nesc, dar si al altor neamuri, precum a celor de sufletul c�rora ne ocup�m crestineste acum, asa c� nu ne r�m�ne dec�t s� �n�lt�m �n cor rug� lui Dumnezeu. D�-ne Doamne pace!“, avea s� afirme unul din preotii prezenti la ceremonie. Mormintele celor sase militari ce si-au aflat sf�rsitul la D�muc, dateaz� din prima conflagratie mondial�, c�nd �n zon� s-au dat lupte dure �ntre armata austro-ungar� si cea rom�n�. Cercetarea arheologic� avea s� concluzioneze c� moartea si respectiv �nhumarea ar fi avut loc la sf�rsitul anului 1916, deoarece a fost g�sit un cartus netras, ce avea �nscris pe el anul respectiv. plus c� s-a mai descoperit o fr�ntur� dintr-o tunic� din postav, ceea ce presupune c� soldatii erau �mbr�cati de toamn�-iarn�, iar pe un nasture erau trecute initialele �mp�ratului Franz Joseph I. Despre existenta acelor morminte s�tenii mai �n v�rst� stiu c� au apartinut unor militari str�ini, cu care bunicii lor purtaser� b�t�lii, dar asta nu i-a �mpiedicat s� aprind� c�te o lum�nare, din c�nd �n c�nd, la c�p�t�iul lor. Un alt gest crestinesc �n memoria celor c�zuti �n lupt� �l avea ca protagonist pe Dumitru Luca, fost �nv�t�tor si primar al comunei Ceahl�u. �n punctul „La morminte“ din masiv, el a �n�ltat o cruce din fier pentru cei peste 100 de soldati care si-au dat viata chiar �n acel loc �n al doilea R�zboi Mondial. Faptul c� victimele nu erau ostasi rom�ni, ci rusi si germani, nu a avut nici un fel de important� pentru el. Crucea, �nalt� ce circa 2 metri si 1,4 metri l�time a fost instalat� pe 1 august 2009, zi la care �n calendarul crestin ortodox se s�rb�toreste Scoaterea Sfintei Cruci. Lupta din zona La morminte s-a dat �n toamna anului 1944, soldatii nemti ocup�nd diverse puncte din Muntii Ceahl�u. Cu elemente de artilerie ei aveau misiunea de a distruge trupele ce se deplasau spre Transilvania, �n urm�rirea germanilor care se retr�geau. Dup� o perioad�, rusii au reusit s� se infiltreze �n spatele pozitiei si i-au luat pe nemti pe nepreg�tite, �n confruntare c�z�nd militare din ambele tabere.
|