De ce vrea C.P. T�riceanu o „Republic� parlamentar�“
De la alegerile parlamentare din decembrie 2016, presedintele ALDE, domnul C�t�lin Popescu T�riceanu, �si tot mediatizeaz� dorinta ca la urm�torul referendum privind revizuirea Constitutiei s� se accepte, cu subiect si predicat, teza c� „Rom�nia este republic� parlamentar�“. Adic�, Presedintele Rom�niei s� nu mai fie ales prin vot direct de c�tre populatie, ci s� fie ales de c�tre Parlament, definindu-se astfel Republica parlamentar�. Dup� unii analisti cu staif, tr�im acum �ntr-o Republic� semi-prezidential�. Dup� T�riceanu ar trebui s� �ncerc�m si traiul �ntr-o Republic� parlamentar�. Am r�suflat de la �nceput usurat, c�nd am v�zut c� domnul T�riceanu, ca liberal cu pedigri interbelic, nu vrea transformarea Republicii �n Regat, ci numai �n Republic� parlamentar�. Sunt convins c� domnul T�riceanu e pus pe sotii si pe cale de consecint� trebuie urm�rit cu mare atentie. Nu asa de pasional, cum �l urm�reste DNA, dar trebuie urm�rit. Si predecesorul s�u, Radu C�mpeanu, prin anii '90 era pus pe sotii, c�nd a propus ca ex-regele Mihai s� candideze la functia de Presedinte al Rom�niei. Si a fost urm�rit de fostul rege, c� vrea s� compromit� Casa Regal�. Urm�rindu-l pe T�riceanu, am convingerea c� transformarea Rom�niei �ntr-o republic� parlamentar� ar fi o colosal� eroare. �n primul r�nd, am transforma presedintele, dintr-un mediator �ntre puterile statului, �ntr-un b�iat de mingi la dispozitia acestor puteri. �n al doilea r�nd, Parlamentul ar putea schimba presedintele dup� cum ar bate v�ntul intereselor politicienilor. Dup� cum migreaz� parlamentarii de la un partid la altul, f�c�nd si desf�c�nd majorit�ti peste noapte, ne-om trezi c� vor schimba presedintii dup� fiecare vacant� parlamentar�. Astfel se va pecetlui instabilitatea politic� ca mod de guvernare �n Rom�nia. �n al treilea r�nd, Parlamentul ar c�stiga puteri suplimentare, devenind cea mai important� putere �n stat. �n al patrulea r�nd, Parlamentul si-ar dubla r�spunderea, peste r�spunderea pentru propriile prostii se va ad�uga si r�spunderea pentru erorile presedintelui. �n al cincilea r�nd, av�nd �n vedere ce hahalere si-a ales Parlamentul ca presedinti pentru cele dou� Camere, �n ultimii zece ani, o hahaler� �n plus la Cotroceni ar fi mult prea mult. �n al saselea r�nd, avem cireasa de pe tort. Cireasa de pe tort o pune tot domnul T�riceanu, care si-a manifestat speranta c� onoarea alegerii Presedintelui Rom�niei �i va reveni de drept Senatului. Aferim bre!
Scurt� lectie de istorie - alternanta la putere
Este demonstrat c� �ntre anii 1990-2016 �n Rom�nia s-au succedat la putere 14 guverne, except�nd patru interimate, care au oglindit �n mod fidel alternantele la putere �ntre fortele de st�nga si de dreapta. Faptul c� fortele de st�nga s-au numit FSN, FDSN, PDSR, sau PSD si c� cele de dreapta s-au numit PNL, PNT-cd, PDL, �n jurul c�rora mai gravitau si niste comete vremelnice, nu face dec�t s� �ntregeasc� imaginea istoric� postrevolutionar� a alternantei la putere �n Rom�nia. De o parte, fortele de dreapta, reprezentante ale elitelor, c�rora revolutia le-a oferit drepturile fundamentale, printre care cel mai important a fost libertatea cuv�ntului, iar de cealalt� parte, fortele de st�nga, reprezentante ale „hoardelor de proletari“ (cum le definea un elitist protestatar) c�rora „libertatea de a tr�i mai bine“ a fost de preferat „libert�tii cuv�ntului“, conform principiului „Vorba nu tine de foame“. Este de asemenea demonstrat c� �n perioada interbelic�, �ntre anii 1919-1937, �n Rom�nia au avut loc nou� alternante la putere, �ntre Partidul National Liberal si Partidul National T�r�nesc. Numai �n aceast� perioad� interbelic� au avut loc alegeri democratice �n Rom�nia Mare. Alternantele la putere nu se realizau atunci din vointa popular�, ci din vointa regelui, care la cam fiecare doi ani desemna un alt prim-ministru. Noul prim-ministru dizolva Parlamentul, produc�nd alegeri anticipate. Regula era c�, din ce partid f�cea parte noul prim-ministru, acel partid c�stiga alegerile. Dup� 23 august 1944 se vorbeste mult si insuficient justificabil despre fraudarea alegerilor de la 6 martie 1946, c�nd Blocul Democrat Popular, �n care PCR avea o pondere �nsemnat�, a c�stigat alegerile. Desi nu s-au consemnat oficial c� s-ar fi �nregistrat fraude deosebite fat� de cele din perioada interbelic�, precum si fat� de cele de dup� 1990, se tot vorbeste f�r� acoperire despre fraudarea grosolan� a alegerilor din 1946 de c�tre comunisti. �n realitate, istoricii au consemnat c� �nainte de alegeri au fost modificate reglement�rile Legii alegerilor, de o asa manier�, �nc�t s� c�stige cine le-a organizat, dup� tipicul alegerilor interbelice. Nimic nou sub soare. Se poate concluziona c� �n 1946 au pierdut alegerile partidele care gravitau �n jurul Casei Regale. Alegerile din 1946 au fost c�stigate de BDP cu sprijinul larg al masei „s�r�ntocilor nationali“, sedusi de promisiunile comunittilor, singurii care �i b�gau �n seam�. Bine�nteles, totul sub atenta supraveghere a sovieticilor, instalati �n Rom�nia ca ocupanti, cu avizul puterilor aliate SUA si Marea Britanie. Ca si moda, istoria se repet�. Doar unora li se pare c� evenimentele politice nu sunt repetabile, asurzindu-ne cu revelatiile lor despre unicitatea acestora.
|