Brandul „TT“ l-ati omor�t, dar cu Teatrul ce-ati avut?
Teatrului Tineretului („T.T“) din Piatra Neamt, unul din putinele repere care ne-au mai r�mas dup� 1989, i se cam c�nt� prohodul de c�tiva ani, �ntr-o coral� reunit� a Consiliului Judetean si a Prim�riei Piatra Neamt. �n existenta Teatrului, �ncep�nd din 1958 ca sectie a „Teatrului de Stat Bac�u“, continu�nd cu �nfiintarea „Teatrului de Stat Piatra Neamt“ �n 1961, transformat apoi �n 1967 �n „Teatrul Tineretului“, pe scena sa s-au perindat pleiade de actori debutanti. Asa a devenit „TT“ un brand recunoscut, �n hotare si peste, pe sc�ndura c�ruia au debutat o sumedenie de viitori „monstri sacri“ ai scenei rom�nesti, a c�ror nume m� feresc s� le pomenesc acum, de spaima vreunei omisiuni involuntare. Cl�direa teatrului, o bijuterie arhitectonic� inaugurat� �n 24 Octombrie 1943 ca „Teatru National Piatra Neamt“, a avut dup� r�zboi destinatii multiple p�n� �n 1958 printre care cea de cinematograf denumit initial „Trianon“ si ulterior „1 Mai“. Dup� 1961, majoritatea absolventilor Academiei de Teatru si Film - Bucuresti se „b�teau“ s� fie repartizati la „T.T“ din Piatra Neamt, pentru a se consacra. Ast�zi situatia Teatrului este schimbat� dramatic. Nici firma devenit� brand nu mai exist� pe fatada cl�dirii. Declinul „TT“, cu o istorie mai �ndelung elaborat�, a �nceput pe nesimtite dup� Revolutie si s-a accentuat �ncep�nd cu anul 2011. Unii turisti mai avizati, atrasi de Piatra Neamt pentru alte obiective dec�t „Telegondola lui Pinalti“, ajunsi �n fata cl�dirii cu stilul arhitectural, antebelic, se �ntreab� dac� fostul edil nu avea de g�nd s� plaseze discret aici vreun cazinou, ori dac� destinul cl�dirii nu era g�ndit la pachet cu destinul impozantului imobil al fostei Poste, b�gat �n paragin� cu intentii pidosnice.
Curtea Domneasc� a domnitorului Stefan cel Mare, s-a transformat �n Curtea Domneasc� a primarului Gheorghe Stefan cel mare
Cu un „entuziasm“ declansat de interese prost disimulate, Prim�ria Piatra Neamt, aflat� sub conducerea edilului Gheorghe Stefan, a initiat mult controversatul „Proiect privind restaurarea Curtii Domnesti“, pe baza unor fonduri europene. Naivii chiar au crezut c� „Proiectul de restaurare a Curtii Domnesti“ va reabilita �n sf�rsit imaginea acesteia, mutilat� de unele proiecte ale perioadei comuniste. �n realitate imaginea „Curtii Domnesti“, at�ta c�t a mai r�mas de la comunisti, a fost mutilat� �n continuare prin „restaurare“, ajung�nd kitch-ul unui viitor sid megalitic din piatr� si beton, sub bagheta unor proiectanti str�ini de medievalism. Scopul restaur�rii a fost mai cur�nd s� �ndestuleze clientela edilului, �n vederea alegerilor din 2012, dec�t s� refac� imaginea Curtii Domnesti, de la Stefan cel Mare mostenire.
�n locul Curtii Domnesti a domnitorului Stefan cel Mare a ap�rut Curtea Domneasc� a primarului Gheorghe Stefan. Pe acesta chiar �l m�gulea paralela si accepta cu fals� pudoare ca ling�ii de curte s�-l gratuleze cu titulatura „Gheorghe Stefan cel mare“, pe care era tentat s� si-o protejeze la OSIM. A fost s� fie ca �n acest nefast Proiect de restaurare s� cad� victim� si cl�direa Teatrului, care a fost inclus� printr-un tertip lansat de viceprimar �n acest program. S-a pretins c� cl�direa teatrului nu rezista la un cutremur de 9 grade pe scara Richter si trebuie realizat� o centur� de rezistent� din beton, care s� consolideze de jur �mprejur temelia existent�. Centura s-a pl�tit, dar nu s-a turnat nici m�car un metru cub de beton, dovedindu-se c� nu este necesar.
Restaurarea teatrului, g�ndit� si realizat� cu picioarele
Restaurarea teatrului, a fost �ncredintat� de primar unui apropiat, specializat mai mult pe fotbal, amicului s�u de vesnic� pomenire Vasile Turcu, dedulcit �n restaur�ri pe fonduri europene. Restaurarea teatrului, printre altele, a afectat tehnica de scen�, luminile de spectacol, acustica si dot�rile. Proiectantul s-a priceput la orice, numai la s�li de teatru nu. Nu a existat o tem� de proiectare si s-a improvizat una din initiativ� proprie. �n opera de restaurare a teatrului, proiectantul si-a propus cel putin o premier� international�. Pentru a m�ri sansele actorilor de a intra mai usor �n contact cu spectatorii, scena a fost proiectat� s� fie �nclinat� spre sal�. Mai lipsea o m�n� curent� pentru a nu o aluneca la vale. Directorul Liviu Timus s-a dat de ceasul mortii s�-i conving� pe executanti s� lase scena cum a fost. �n 2011 teatrul a fost �nchis, s-au demontat de-a valma toate instalatiile, dot�rile si mobilierul, f�r� a-si asuma cineva responsabilitatea c�, dup� �nlocuire, acestea s� fie cel putin la fel de performante. Managerul proiectului, din partea Prim�riei, nu avea preg�tirea necesar�, nici m�car pentru a supraveghea �nlocuirea sc�ndurilor de la scen�. Pe ansamblu, ast�zi Teatrul Tineretului este departe de a avea o sal� functional� la nivelul celei care a fost �nainte de 2011.
�ncurajarea autofinant�rii teatrului prin micsorarea capacit�tii s�lii de spectatori
Unul din obiectivele ambitioase ale restaur�rii teatrului a fost „m�rirea capacit�tii s�lii teatrului la 500 de locuri“. Dac� �nainte de restaurare „T.T.“ avea un total de 346 locuri, dup� restaurare au r�mas doar 220 locuri functionale, care pot asigura spectatorilor vizibilitate asupra scenei. Scaunele din sal�, loj� si balcoane, au fost procurate tocmai din China, av�nd toate ingredientele unor chinezisme. Scaunele din loj� sunt mai scunde, dup� statura asiaticilor, dar se compenseaz� cu supra�n�ltarea balustradei lojelor, pentru ca spectatorii s� nu mai vad� nimic. Scaunele din sal� trebuie utilizate cu delicatete, pentru a nu te pr�busi pe spate cu tot r�ndul. Podeaua s�lii, supra�n�ltat� si �nclinat�, dar si sc�rile de la intrarea �n sal�, au rezonant� la p�sit, de parc� p�trunzi �n padocul unui manej podit. Este oare aceasta o m�sur� de protectie involuntar� g�ndit� pentru a nu mai intra �n sal� dup� �nceperea spectacolului? �n fond, reducerea capacit�tii s�lii la 44% fat� de proiect, scoate „T.T.“ din circuitul marilor spectacole la care pietrenii au dreptul, dar nu au parte, iar pe de alt� parte se �ncearc� rentabilizarea Polivalentei. Obiectivul restaur�rii nu a fost atins si a constituit unul din motivele pentru care conducerea „TT“ a solicitat cu responsabilitate rezilierea contractului de finantare a proiectului. Solicitarea a provocat panic� �n Prim�rie, din cauza riscului c� aceasta va trebui s� returneze finantarea UE pe motiv de frauduloas� gestionare. Aceast� „Sabie a lui Damocles“ st� de veghe �n biroul Primarului, cu at�t mai mult cu c�t managerul Teatrului, Liviu Timus, pe bun� dreptate, refuz� s� semneze procesul verbal de receptie final� a restaur�rii cu c�ntec.
Sonorizarea precar� a s�lii, transform� „TT“ �ntr-un banal C�min cultural
Dup� restaurare, cu ocazia unui spectacol de revist� desf�surat �n sala „T.T.“ s-a concluzionat cu consternare c� acustica s�lii este catastrofal�. �n una din deplas�rile sale la Piatra Neamt, actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului National Bucuresti, a atras atentia c� acustica cu care sala „T.T.“ s-a pricopsit dup� restaurare, este execrabil� si constituie un mare handicap, care va tine departe de Piatra Neamt multe trupe de teatru si revist�. Pentru a compensa, Prim�ria si-a propus un proiect de sonorizare a s�lii Polivalente. Bine�nteles pe buget local. Nici g�nd despre acustica s�lii „T.T.“ de c�tre Consiliul Judetean, pentru a reda acesteia o functionalitate normal�. Desi conducerea Consiliului Judetean nu prea calc� pe la „T.T“, pe motiv c� este prea departe, atunci c�nd cineva de acolo o veni, s� fie plasat pe jum�tatea din spate a s�lii, la loj� sau balcon, ca s� aib� ce povesti despre ce a �nteles din spectacol. Unii oameni de bine, specialisti �n acustica s�lilor de spectacole au confirmat c� au solutii pentru salvarea acusticii „T.T“, pe care sunt dispusi s� o rezolve cu costuri rezonabile, dar Consiliul Judetean nu a avut nici o reactie c� ar fi interesat.
R�zboiul directorului „T.T.“- Liviu Timus
Pe parcursul lucr�rilor de restaurare a teatrului, directorul Liviu Timus a refuzat cu responsabilitate s� recunoasc� procesul verbal de receptie la terminarea lucr�rilor, nedorind s� cautioneze astfel incompetenta sau frauda unora din Prim�rie sau din Consiliul Judetean. De atunci si p�n� ast�zi, domnul Liviu Timus se afl� �ntr-o permanent� stare de r�zboi, �ntre Consiliul Judetean si Prim�rie, deoarece acestea consider� c� dumnealui d� dovad� de „rea credint�“ �n form� continuat�, pentru c� refuz� semnarea receptiei finale. �n r�spunsurile �naintate autorit�tilor competente, Liviu Timus a avut initiativa permanent� de a sesiza autorit�tile (Prim�ria si Consiliul Judetean) �n leg�tur� cu desf�surarea anapoda a lucr�rilor de restaurare, si aceasta nu poate fi trecut� cu vederea de c�tre aceste autorit�ti. Ast�zi se pare c� pe Liviu Timus �l paste o schimbare din functie, cu mult mai �nainte de expirarea contractului de manager. Acum, c�nd activitatea „T.T“ este sabotat�, ca urmare a restaur�rii defectuoase, se conteaz� mai mult ca niciodat� pe autofinantarea sa. Asa c� �n bugetul pe anul 2017, Consiliul Judetean a uitat c� „T.T“ exist� si c� are probleme cu supravietuirea.
Ce caut� Teatrul �n teatru?
Dac� p�n� �n 1989, Teatrul Tineretului constituia o atractie permanent� pentru actorii tineri, dup� 2011 intentia actorilor si a personalului de specialitate existenti este s� plece din Piatra Neamt spre alte teatre. Nemtenii resimt �n direct aceast� stare de lucruri. Lipsa unei reactii constructive din partea Consiliului Judetean, �n ce priveste refacerea functionalit�tii teatrului, presiunile care se exercit� asupra managerului, precum si neasigurarea unor resurse financiare rezonabile necesare supravietuirii teatrului, induc nemtenilor convingerea c� pentru cl�direa teatrului se proiecteaz� alte destinatii. Vorba unuia de la ISU, care justifica de ce nu acorda autorizatia de securitate de incendiu: „ce caut� Teatrul �n teatru?“.
|