Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 Martie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Brandul „TT“ l-ati omorât, dar cu Teatrul ce-ati avut?

Teatrului Tineretului („T.T“) din Piatra Neamt, unul din putinele repere care ne-au mai rãmas dupã 1989, i se cam cântã prohodul de câtiva ani, într-o coralã reunitã a Consiliului Judetean si a Primãriei Piatra Neamt. ÃŽn existenta Teatrului, începând din 1958 ca sectie a „Teatrului de Stat Bacãu“, continuând cu înfiintarea „Teatrului de Stat Piatra Neamt“ în 1961, transformat apoi în 1967 în „Teatrul Tineretului“, pe scena sa s-au perindat pleiade de actori debutanti. Asa a devenit „TT“ un brand recunoscut, în hotare si peste, pe scândura cãruia au debutat o sumedenie de viitori „monstri sacri“ ai scenei românesti, a cãror nume mã feresc sã le pomenesc acum, de spaima vreunei omisiuni involuntare. Clãdirea teatrului, o bijuterie arhitectonicã inauguratã în 24 Octombrie 1943 ca „Teatru National Piatra Neamt“, a avut dupã rãzboi destinatii multiple pânã în 1958 printre care cea de cinematograf denumit initial „Trianon“ si ulterior „1 Mai“. Dupã 1961, majoritatea absolventilor Academiei de Teatru si Film - Bucuresti se „bãteau“ sã fie repartizati la „T.T“ din Piatra Neamt, pentru a se consacra. Astãzi situatia Teatrului este schimbatã dramatic. Nici firma devenitã brand nu mai existã pe fatada clãdirii. Declinul „TT“, cu o istorie mai îndelung elaboratã, a început pe nesimtite dupã Revolutie si s-a accentuat începând cu anul 2011. Unii turisti mai avizati, atrasi de Piatra Neamt pentru alte obiective decât „Telegondola lui Pinalti“, ajunsi în fata clãdirii cu stilul arhitectural, antebelic, se întreabã dacã fostul edil nu avea de gând sã plaseze discret aici vreun cazinou, ori dacã destinul clãdirii nu era gândit la pachet cu destinul impozantului imobil al fostei Poste, bãgat în paraginã cu intentii pidosnice.

Curtea Domneascã a domnitorului Stefan cel Mare, s-a transformat în Curtea Domneascã a primarului Gheorghe Stefan cel mare

Cu un „entuziasm“ declansat de interese prost disimulate, Primãria Piatra Neamt, aflatã sub conducerea edilului Gheorghe Stefan, a initiat mult controversatul „Proiect privind restaurarea Curtii Domnesti“, pe baza unor fonduri europene. Naivii chiar au crezut cã „Proiectul de restaurare a Curtii Domnesti“ va reabilita în sfârsit imaginea acesteia, mutilatã de unele proiecte ale perioadei comuniste. ÃŽn realitate imaginea „Curtii Domnesti“, atâta cât a mai rãmas de la comunisti, a fost mutilatã în continuare prin „restaurare“, ajungând kitch-ul unui viitor sid megalitic din piatrã si beton, sub bagheta unor proiectanti strãini de medievalism. Scopul restaurãrii a fost mai curând sã îndestuleze clientela edilului, în vederea alegerilor din 2012, decât sã refacã imaginea Curtii Domnesti, de la Stefan cel Mare mostenire.
ÃŽn locul Curtii Domnesti a domnitorului Stefan cel Mare a apãrut Curtea Domneascã a primarului Gheorghe Stefan. Pe acesta chiar îl mãgulea paralela si accepta cu falsã pudoare ca lingãii de curte sã-l gratuleze cu titulatura „Gheorghe Stefan cel mare“, pe care era tentat sã si-o protejeze la OSIM. A fost sã fie ca în acest nefast Proiect de restaurare sã cadã victimã si clãdirea Teatrului, care a fost inclusã printr-un tertip lansat de viceprimar în acest program. S-a pretins cã clãdirea teatrului nu rezista la un cutremur de 9 grade pe scara Richter si trebuie realizatã o centurã de rezistentã din beton, care sã consolideze de jur împrejur temelia existentã. Centura s-a plãtit, dar nu s-a turnat nici mãcar un metru cub de beton, dovedindu-se cã nu este necesar.

Restaurarea teatrului, gânditã si realizatã cu picioarele

Restaurarea teatrului, a fost încredintatã de primar unui apropiat, specializat mai mult pe fotbal, amicului sãu de vesnicã pomenire Vasile Turcu, dedulcit în restaurãri pe fonduri europene. Restaurarea teatrului, printre altele, a afectat tehnica de scenã, luminile de spectacol, acustica si dotãrile. Proiectantul s-a priceput la orice, numai la sãli de teatru nu. Nu a existat o temã de proiectare si s-a improvizat una din initiativã proprie. În opera de restaurare a teatrului, proiectantul si-a propus cel putin o premierã internationalã. Pentru a mãri sansele actorilor de a intra mai usor în contact cu spectatorii, scena a fost proiectatã sã fie înclinatã spre salã. Mai lipsea o mânã curentã pentru a nu o aluneca la vale. Directorul Liviu Timus s-a dat de ceasul mortii sã-i convingã pe executanti sã lase scena cum a fost. În 2011 teatrul a fost închis, s-au demontat de-a valma toate instalatiile, dotãrile si mobilierul, fãrã a-si asuma cineva responsabilitatea cã, dupã înlocuire, acestea sã fie cel putin la fel de performante. Managerul proiectului, din partea Primãriei, nu avea pregãtirea necesarã, nici mãcar pentru a supraveghea înlocuirea scândurilor de la scenã. Pe ansamblu, astãzi Teatrul Tineretului este departe de a avea o salã functionalã la nivelul celei care a fost înainte de 2011.

Încurajarea autofinantãrii teatrului prin micsorarea capacitãtii sãlii de spectatori

Unul din obiectivele ambitioase ale restaurãrii teatrului a fost „mãrirea capacitãtii sãlii teatrului la 500 de locuri“. Dacã înainte de restaurare „T.T.“ avea un total de 346 locuri, dupã restaurare au rãmas doar 220 locuri functionale, care pot asigura spectatorilor vizibilitate asupra scenei. Scaunele din salã, lojã si balcoane, au fost procurate tocmai din China, având toate ingredientele unor chinezisme. Scaunele din lojã sunt mai scunde, dupã statura asiaticilor, dar se compenseazã cu supraînãltarea balustradei lojelor, pentru ca spectatorii sã nu mai vadã nimic. Scaunele din salã trebuie utilizate cu delicatete, pentru a nu te prãbusi pe spate cu tot rândul. Podeaua sãlii, supraînãltatã si înclinatã, dar si scãrile de la intrarea în salã, au rezonantã la pãsit, de parcã pãtrunzi în padocul unui manej podit. Este oare aceasta o mãsurã de protectie involuntarã gânditã pentru a nu mai intra în salã dupã începerea spectacolului? ÃŽn fond, reducerea capacitãtii sãlii la 44% fatã de proiect, scoate „T.T.“ din circuitul marilor spectacole la care pietrenii au dreptul, dar nu au parte, iar pe de altã parte se încearcã rentabilizarea Polivalentei. Obiectivul restaurãrii nu a fost atins si a constituit unul din motivele pentru care conducerea „TT“ a solicitat cu responsabilitate rezilierea contractului de finantare a proiectului. Solicitarea a provocat panicã în Primãrie, din cauza riscului cã aceasta va trebui sã returneze finantarea UE pe motiv de frauduloasã gestionare. Aceastã „Sabie a lui Damocles“ stã de veghe în biroul Primarului, cu atât mai mult cu cât managerul Teatrului, Liviu Timus, pe bunã dreptate, refuzã sã semneze procesul verbal de receptie finalã a restaurãrii cu cântec.

Sonorizarea precarã a sãlii, transformã „TT“ într-un banal Cãmin cultural

Dupã restaurare, cu ocazia unui spectacol de revistã desfãsurat în sala „T.T.“ s-a concluzionat cu consternare cã acustica sãlii este catastrofalã. ÃŽn una din deplasãrile sale la Piatra Neamt, actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului National Bucuresti, a atras atentia cã acustica cu care sala „T.T.“ s-a pricopsit dupã restaurare, este execrabilã si constituie un mare handicap, care va tine departe de Piatra Neamt multe trupe de teatru si revistã. Pentru a compensa, Primãria si-a propus un proiect de sonorizare a sãlii Polivalente. Bineînteles pe buget local. Nici gând despre acustica sãlii „T.T.“ de cãtre Consiliul Judetean, pentru a reda acesteia o functionalitate normalã. Desi conducerea Consiliului Judetean nu prea calcã pe la „T.T“, pe motiv cã este prea departe, atunci când cineva de acolo o veni, sã fie plasat pe jumãtatea din spate a sãlii, la lojã sau balcon, ca sã aibã ce povesti despre ce a înteles din spectacol. Unii oameni de bine, specialisti în acustica sãlilor de spectacole au confirmat cã au solutii pentru salvarea acusticii „T.T“, pe care sunt dispusi sã o rezolve cu costuri rezonabile, dar Consiliul Judetean nu a avut nici o reactie cã ar fi interesat.

Rãzboiul directorului „T.T.“- Liviu Timus

Pe parcursul lucrãrilor de restaurare a teatrului, directorul Liviu Timus a refuzat cu responsabilitate sã recunoascã procesul verbal de receptie la terminarea lucrãrilor, nedorind sã cautioneze astfel incompetenta sau frauda unora din Primãrie sau din Consiliul Judetean. De atunci si pânã astãzi, domnul Liviu Timus se aflã într-o permanentã stare de rãzboi, între Consiliul Judetean si Primãrie, deoarece acestea considerã cã dumnealui dã dovadã de „rea credintã“ în formã continuatã, pentru cã refuzã semnarea receptiei finale. ÃŽn rãspunsurile înaintate autoritãtilor competente, Liviu Timus a avut initiativa permanentã de a sesiza autoritãtile (Primãria si Consiliul Judetean) în legãturã cu desfãsurarea anapoda a lucrãrilor de restaurare, si aceasta nu poate fi trecutã cu vederea de cãtre aceste autoritãti. Astãzi se pare cã pe Liviu Timus îl paste o schimbare din functie, cu mult mai înainte de expirarea contractului de manager. Acum, când activitatea „T.T“ este sabotatã, ca urmare a restaurãrii defectuoase, se conteazã mai mult ca niciodatã pe autofinantarea sa. Asa cã în bugetul pe anul 2017, Consiliul Judetean a uitat cã „T.T“ existã si cã are probleme cu supravietuirea.

Ce cautã Teatrul în teatru?

Dacã pânã în 1989, Teatrul Tineretului constituia o atractie permanentã pentru actorii tineri, dupã 2011 intentia actorilor si a personalului de specialitate existenti este sã plece din Piatra Neamt spre alte teatre. Nemtenii resimt în direct aceastã stare de lucruri. Lipsa unei reactii constructive din partea Consiliului Judetean, în ce priveste refacerea functionalitãtii teatrului, presiunile care se exercitã asupra managerului, precum si neasigurarea unor resurse financiare rezonabile necesare supravietuirii teatrului, induc nemtenilor convingerea cã pentru clãdirea teatrului se proiecteazã alte destinatii. Vorba unuia de la ISU, care justifica de ce nu acorda autorizatia de securitate de incendiu: „ce cautã Teatrul în teatru?“.

Articol afisat de 1521 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective