Protestatarii nu au ce c�uta �n „c�mpul tactic“ dintre DNA si Curtea Constitutional�
Luni, 27 februarie, Curtea Constitutional� a Rom�niei a decis c� DNA a �nc�lecat competenta constitutional� a Guvernului Grindeanu, permit�ndu-si s� verifice oportunitatea si legalitatea Ordonantei 13. CCR a constatat, pe bun� dreptate, c� �ntre DNA (parte infim� a puterii judec�toresti) si Guvern (parte deplin� a puterii executive) s-a instalat un conflict constitutional, care trebuie s� �nceteze imediat. Drept consecint�, pe 1 martie CSM a deschis dosarul de investigatie judiciar�, �n care au �nceput audierile Procurorului general Augustin Laz�r si ale Procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. Decizia CCR a avut darul s� scoat� din minti pe toti cei legati online ombilical la pagina „Coruptia ucide“, a singurului manipulator oficial, Florin B�dit�. Scosii din minti, �n frunte cu Rares Bogdan, realizatorul de la Realitatea TV , au �nnebunit de-a dreptul c�nd au v�zut c� CCR, �n loc s� o propun� pe Kovesi la vreun OSCAR pentru vitejia DNA-ului, au pus-o la st�lpul infamiei pentru modul cum DNA �si arog� atributii pe care nu le are �n fisa postului. Mi-a fost dat s�-l v�d si s�-l ascult pe Rares Bogdan cum, �n calitate de avocat al acuz�rii, f�cea spume la gur� �n favoarea protestatarilor. L-am ascultat p�n� m-am s�turat s� tot sterg ecranul televizorului de saliva �mproscat�, chiar si dup� ce am schimbat canalul. La epuizarea argumentelor scremute, individul a aruncat sententios: „Dar cine este CCR, este divinitate absolut�?“. Dup� mintea ipochimenului, �n materie de constitutionalitate CCR ar trebui s� stea smirn� �n fata lui Kovesi, s�-si ia notite si pentru asta
s-ar impune ca „tinerii frumosi“ s� ias� iar�si �n strad�, pentru demiterea CCR si schimbarea Constitutiei. Ne cerem scuze c� r�m�nem acas�, cei consecventi �n naivitatea de a respecta deciziile CCR, unicul garant constitutional al respect�rii legilor. R�m�nem acas� cu regretul c� nu am iesit si noi �n strad� �n august 2012, dup� invalidarea referendumului de demitere a lui Traian B�sescu, c�nd 7,5 milioane de rom�ni votaser� ca acesta s� plece acas�. Atunci CCR, condus de pedelistul Augustin Zegrean, a invalidat referendumul adopt�nd „pe furis“ mult vestita „erat�“ cu care ne-a trimis pe noi acas�. Nu am iesit atunci �n strad� pentru c� reusisem s� �nv�t�m un lucru elementar si anume c� deciziile CCR nu se discut�, se execut�. Unde erau „tinerii si frumosii“ de ast�zi? Erau probabil mult mai „tineri si frumosi“ si nu li se uscase casul la gur�. Aveam atunci un motiv al dracului de serios s� iesim �n strad� si s� ne manifest�m furia url�nd �mpotriva CCR. Intentia natiunii de a sc�pa atunci de B�sescu era imens�, nici nu se compar� cu intentia str�zii de a sc�pa acum de Guvernul Grindeanu. Resorturile acestor intentii nu sunt comparabile.
Iesiti �n strad� si v� spunem pentru ce!
Duminic�, 5 martie, „tinerii si frumosii“ erau invitati s� aib� o pornire spontan� de prin case pentru a iesi �n strad�. Dac� acestia nu stiu pentru ce trebuie s� ias�, li se explic� pe facebook, cu subiect si
predicat pentru ce. Subiectul este editat de Rares Bogdan sub un titlu sugestiv: „Da cine-i m�, m�nca-v-as, CCR-ul �sta?“, iar predicatul l-a postat o anume Laura Stefan, care le explic� ce si cum trebuie f�cut, pentru a repune DNA �n drepturi, dup� ce a fost sifonat. Se omite cu obstinatie faptul c� garantul respect�rii Constitutiei este CCR si nu DNA, care nu detine nici m�car autorizatia de a malforma Constitutia prin diverse tentative de interpretare. Organizatorii din umbr� arunc� noi obiective pentru manifestanti, a c�ror enunt este prefabricat �n unele laboratoare. Obiectivele anuntate vizeaz� „Dizolvarea CCR“ si
„Modificarea Constitutiei“. Autorit�tile publice trebuie s� acorde tolerant� zero pentru manifestatiile neautorizate. Suntem o tar� liber� si democrat�. Avem voie s� protest�m �n limitele legii, dar s� ne intre bine �n cap c� puterea str�zii nu legifereaz� si nu face sau desface guverne. Aceste atributii le au alte puteri �n stat. �n orice sistem democratic exist� legi care reglementeaz� �n ce conditii poate avea loc o manifestatie de protest. �n primul r�nd, o manifestatie de protest trebuie s� fie autorizat�, pentru ca autorit�tile s� aib� legitimitatea de a interveni si pre�nt�mpina derapajele, dar si pentru a impune responsabilitate organizatorilor. �n consecint�, autorit�tile publice au mari responsabilit�ti, care reclam� �n aceeasi m�sur� si cheltuieli de la bugetul public suportate de contribuabili. A r�mas de pomin� reactia Presedintelui Iohannis, dup� protestul din Piata Victoriei din Bucuresti, care a fost „compromis“ de „entuziasmul“ antiguvernamental al unor galerii de fotbal prezente la protest. Desi protestul nu era autorizat, Presedintele a dat cu ministrul de interne de toti peretii c� nu a luat toate m�surile de preventie si protectie a protestatarilor pasnici. Cu toate c� fortele de ordine au fost vizibil prezente si active �n piat�, li s-a reprosat c� nu au protejat protestatarii pasnici de furia ultrasilor �mpotriva Guvernului. Logica reprosului este at�t de abscons�, �nc�t nici nu merit� descifrat�. Este evident c� activitatea tuturor fortelor de ordine, desf�surat� �n piat� pentru protectia manifestantilor, se realizeaz� cu cheltuieli mari si acestea nu pot fi justificate, dac� manifestatia nu este autorizat�. Singura justificare a prezentei fortelor de ordine la un miting neautorizat este de a avertiza participantii asupra �nc�lc�rii legii si de a supraveghea dispersia imediat� a acestora. Este singura ratiune de a considera legal� cheltuirea banului public �ntr-un astfel de caz. Dac� la un miting neautorizat, o autoritate public� desf�soar� alte activit�ti dec�t cele care se impun, cheltuielile trebuie s� fie imputabile. �n calitate de contribuabil nu pot accepta ca aceste costuri s� le suport din buzunarul meu si nu cred c� prea multi
g�ndesc altfel. Se impune ca autorit�tile publice s�-si ia rolul �n serios si s� nu mai permit� desf�surarea mitingurilor de protest neautorizate.
Se impune totodat� ca protestatarii s� parcurg� legislatia t�rii si s� o respecte �ntocmai. Dac� legislatia nu este la �n�ltimea exigentelor lor, viz�nd „o alt� Rom�nie“, protestatarii s� fac� pasii necesari de a-si trimite reprezentantii �n Parlament, singurul loc unde se fac si se desfac legile. Pentru aceasta ei trebuie s� formeze o majoritate care s� activeze responsabil, permanent, nu s� considere Parlamentul un campus de distractie, dormit sau alte jocuri de societate. O alt� cale de �ndreptare a legilor nu exist� dec�t �n mintea lor. Se spune c� democratia cost�. Dar mitingurile neautorizate nu fac parte din democratie. Trebuie s� �nceteze odat� surogatul acesta de democratie, desprins din cultura facebook.
|