Lefter în tara petrodolarilor
• „ÃŽi multumesc lui Dumnezeu într-o tarã în care existã doar Allah“, spune Radu Lefter, antrenor de portari la echipa Al Taawon din Arabia Sauditã • pietreanul era somer cînd a plecat în tara din zona Golfului Persic, dupã esecurile numite Ceahlãul si Rapid • „E adevãrat cã au foarte multi bani, dar nu mai aruncã cu ei asa cum se întîmpla în urmã cu cîtiva ani“, zice Lefter despre sauditi •
Fostul portar si tehnician al echipei Ceahlãul, Radu Lefter, antreneazã de patru luni în prima ligã de fotbal din Arabia Sauditã, la Al Taawon, echipã condusã de principalul Costel Gâlcã si secundul Dumitru Uzunea. Gruparea la care evolueazã si Lucian Sânmãrtean a fost preluatã de tehnicienii români în luna octombrie, cînd se clasa pe locul 11 din 14 echipe (avea doar 5 puncte în sase etape), iar munca staff-ului s-a vãzut formatia urcînd în ierarhie pînã pe locul 6 (24 de puncte din 19 etape). În plus, Al Taawon a disputat si douã etape din Liga Campionilor Asiei, înregistrînd o victorie - prima din istoria clubului în cea mai înaltã competitie a continentului si o înfrîngere. Radu Lefter a acordat pentru Monitorul un interviu în exlusivitate în care a vorbit de viata din Arabia Sauditã, despre proiectul Al Taawon si despre fotbalul din aceastã tarã.
Rep: Radu, cum te-ai acomodat în Arabia Sauditã si cum aratã stafful cu care lucrezi la Al Taawon?
Radu Lefter: M-am acomodat bine, am tot ce-mi trebuie aici din punct de vedere al conditiilor, doar familia îmi lipseste, dar tinem legãtura la distantã prin mijloacele de comunicare. La echipã e un staff super, am avut o sansã extraordinatã sã ajung sã lucrez cu asemenea oameni. Despre Costel Gâlcã nu cred cã trebuie sã mai vorbesc, cunoaste toatã lumea cã este un profesionist, la fel secundul Miticã Uzunea. În total sîntem opt oameni în staff, din care cinci români si trei spanioli, toti fosti colegi cu Gâlcã din perioada cît a antrenat pe Espanyol Barcelona, specialisti în recuperarea fizicã a jucãtorilor.
Rep: A fost primul meci în Liga Campionilor Asiei si a fost si prima victorie. Cum au primit suporterii acest rezultat?
R.L.: Într-adevãr am învins cu 1-0 pe Lokomotiv Tashkent, din Uzbekistan si am adus prima victorie, chiar la prima participare a echipei Al Taawon în aceastã competitie. A fost bucurie mare, un stadion plin ochi, cu 25.000 de oameni în tribune, o coregrafie specialã si sperante de a face o figurã frumoasã în aceastã competitie, corespondentul pentru Asia a Ligii Campionilor din Europa. Echipa a terminat anul trecut pe locul IV, cel mai bun din istoria clubului si ar fi trebuit sã joace tur preliminar. Al-Ittihad, care terminase pe III, a fost penalizatã si Al Taawon a beneficiat de acest culoar.
Rep: Cum e grupa în care jucati si ce sperante aveti de a iesi din ea?
R.L.: E o grupã grea, din care mai fac parte echipa din Uzbekistan pe care am învins-o, Esteghlal, o formatie bunã din Iran si Al-Ahli Dubai din Emiratele Arabe Unite, antrenatã de Cosmin Olãroiu. Cu Oli ne vom întîlni în etapa a treia, dupã ce vom juca cu iranienii în Oman, pentru cã sauditii nu au voie în Iran (meciul s-a disputat pe 27 februarie si a fost cîstigat de Esteghlal cu 3-0, n.red.).
Un campionat cu reguli stricte
Rep.: Sã revenim la munca ta la Al-Taawon. Cum ai ajuns tocmai în campionatul Arabiei Saudite?
R.L: Costel Gâclã si Miticã Uzunea ajunseserã la un acord cu echipa si cãutau sã-si completeze stafful cu un antrenor de portari. Initial l-au vrut pe Stefan Preda, dar Fane a ales sã meargã la Viitorul Constanta si atunci au mai discutat pe la Federatie si am fost propus eu. Sînt convins cã a fost si noroc, dar au fost si prieteni care au pus o vorbã bunã pentru mine, m-au recomandat. Am spus din prima «DA», pentru cã ajunsesem fãrã serviciu dupã 20 de ani si «mã urcam pe garduri» cum se spune, nu mã obisnuiam deloc cu statutul de somer. Am plecat din România de la douã echipe prãbusite, Ceahlãul si Rapid Bucuresti si am ajuns aici unde zici cã-i paradis, asa cã oferta a venit exact cînd trebuia. ÃŽi multumesc lui Dumnezeu într-o tarã în care existã doar Allah.
Rep.: Povesteste-ne cum e campionatul saudit, la ce nivel sînt jocurile, portarii pe care îi pregãtesti.
R.L.: În campionatul saudit numãrul maxim de jucãtori strãini în echipã este 4, iar în cazul nostru, pentru cã jucãm în Liga Campionilor, unul din cei patru stranieri este obligatoriu sã fie dintr-o tarã asiaticã. Atunci cînd Sînmãrtean a semnat cu Al-Taawon a fost mare uimire în presa de aici, pentru cã era cunoscut ca un jucãtor de mare valoare, care jucase la Ittihad si nu le venea sã creadã cã a acceptat sã revinã la o echipã nu atît de mare. O altã regulã este cã toti portarii trebuie sã fie sauditi si asta pentru a acoperi necesitãtile pentru postul de la echipa nationalã. Ritmul meciurilor e ridicat, se joacã bãrbãteste, partidele sînt antrenante si foarte echilibrate, de asta si rezultatele sînt imprevizibile. Nu stiu cîti români ar putea evolua aici. În afarã de Marius Axente nu prea stiu români care sã joace aici. E adevãrat cã nu prea au rãbdare si e greu sã ai constantã în rezultate. În plus, e destul de dificil de antrenat, pentru cã trebuie un program care sã tinã cont si de momentele de rugãciune si se pierde din timpul de odihnã al jucãtorilor. O sã vedem cum va fi în perioada de Ramadan.
Rep.: Care este obiectivul pentru acest sezon?
R.L: Nu ni s-a fixat un obiectiv anume, obiectivul nostru este sã cîstigãm fiecare meci. Aici sînt echipe cu nume, cu orgolii si pretentii cum e Al-Hilal, care nu a mai luat titlul de ceva timp, Al-Ittihad, Al-Nasr, Al-Ahli - campioana en-titre si e greu sã te impui în fata lor, de aceea am spus cã locul 4 de anul trecut a fost cumva un miracol. Numeric, lotul nostru e în regulã, dar se mai poate îmbunãtãti pentru cã lupta e pe trei fronturi: campionat, Cupa Regelui si Liga Campionilor.
Rep.: Ce conditii are echipa la care lucrati?
R.L: Din cele mai bune. Avem gazon natural la stadion, dar sînt echipe unde nu creste iarbã si acolo se foloseste gazon artificial. Avem o bazã sportivã nouã finalizatã în proportie de 99% cu trei terenuri sintetice. Guvernul lor sprijinã foarte mult sporturile de echipã si fotbalul în mod special. Un exemplu: toate echipele de copii si juniori fac deplsarile la meciuri cu avionul, desi distantele pînã la destinatii nu sînt mai mari decît în România, adicã 400-500 de kilometri.
„Sauditii - mari grãdinari“
Rep.: Despre Arabia Sauditã, cel mai mare exportator de petrol din lume, pe la noi circulã tot felul de legende legate de opulenta si banii cheltuiti în fotbal. Care e realitatea?
R.L.: E adevãrat cã au foarte multi bani, nu neagã nimeni asta, dar nu mai aruncã cu ei asa cum se întîmpla în urmã cu cîtiva ani, cel putin în fotbal, cînd antrenau aici Balaci sau Olãroiu. Ca organizare, toate stadioanele sînt ale guvernului, ale statului adicã, la fel si echipele, pe lîngã care, sigur, sînt tot felul de sustinãtori potenti financiar. Abia din varã se va începe un fel de privatizare a cluburilor si echipele vor fi cumpãrate. Si Al-Taawon e unul din cluburile pentru care este interes în a fi achizitionat.
Rep.: O poveste haioasã de pe la noi spune cã atunci cînd au nevoie de dolari, sauditii mai scot o gãleatã de petrol din fîntînã...
R.L.: O fi fost asa, nu stiu, dar acum au înteles si ei cã resursele nu sînt neliminate si au început sã fie mai cumpãtati, sã mai conserve din bogãtiile subsolului. Ce m-a surprins însã este faptul cã sînt mari grãdinari si exportatori de produse agricole, îndeosebi legume. Pe lîngã culturile de curmale care se vãd peste tot, au amenajat o multime de microferme.
Rep.: ÃŽn nisip?
R.L.: Da. Din avion se vãd în dunele de nisip multe cercuri perfecte. Acolo sînt ferme unde se cultivã legume, într-un sol îmbunãtãtit. Sapã puturi de mare adîncime si cu apa pompatã se irigã prin niste brate enorme care se rotesc permanent deasupra culturilor. În plus, sauditii au si un foarte dezvoltat spirit de afaceri.
Rep.: Revenind la fotbal, reusesti sã mai urmãresti campionatul din România?
R.L.: Sigur cã da, sîntem interesati noi, românii de aic, de ce se întîmplã în campionatul din tarã, chiar dacã e mai dificil din cauza programului nostru. Personal mã intereseazã foarte mult echipa Concordia unde antreneazã Dan Alexa si Costel Ilie, doi bãieti extraordinari cu care am lucrat la Rapid. Eu zic cã s-a sudat bine si am încredere cã vor face treabã bunã la Chiajna anul acesta.
Rep.: Ce-ti propui pentru acest mandat la Al-Taawon?
R.L.: Contractul nostru este de un an si în mai se terminã campionatul, apoi urmeazã o vacantã mai lungã pentru cã vin cãlãdurile mari si nu se mai poate juca. Vreau ca alãturi de colegii din staff sã încheiem sezonul pe locul V dacã se poate, dar lupta nu e deloc usoarã.
|
Autentificare
