PUTERE si PROTEST (misc�rile de strad�)
1.Evident, este vorba de puterea politic�, vehement contestat� �n Piata Victoriei („Jos Guvernul!“) si �n fata Palatului Cotroceni („Jos Johannis!“). Cei care, dintr-un motiv sau altul, nu particip�, efectiv, la manifestatii sunt, la r�ndul lor, solidari cu cei din fata Guvernului sau cu cei din fata Palatului Cotroceni. Acestia din urm� sunt adeptii democratiei majoritare: „PSD-ul a c�stigat alegerile, deci trebuie l�sat s� guverneze!“. Manifestantii din Piata Victoriei, din tar� si din afara t�rii, sunt adeptii democratiei compromisului si ai consensului: „PSD-ul a c�stigat alegerile, dar, �n loc s� fac� ceea ce a promis �n compania electoral�, s-a apucat ca, la ad�postul noptii, pe furis, s� fac� demersuri de natur� s�-i exonereze de r�spundere penal� pe cei ce au �nc�lcat legile t�rii, printre ei, numerosi demnitari. De aceea, Guvernul acesta trebuie s� plece!
2. Comisia European� si aliatii Rom�niei din NATO, �mpreun� cu majoritatea televiziunilor str�ine, cu presa str�in� si cu opinia public� str�in� �nclin� s� dea dreptate protestatarilor din Piata Victoriei, subliniind, f�r� echivoc, c� lupta �mpotriva coruptiei trebuie, neab�tut, continuat�, �nc�t guvernantii Rom�niei trebuie s� ia m�suri, urgente, �n vederea g�sirii unui compromis si consens cu rom�nii de toate orient�rile politice. Echidistant, cum �mi place s� cred c� sunt, eu �ncerc s� decelez, adic� s� �nteleg cauzele profunde ale acestor evenimente.
3. Ca s� �nteleg ce se �nt�mpl�, apelez la g�nditorii (sociologi etc.) care au marcat secolele: J.J. Rousseau (1712-1778), Montesquieu (1689-1755), Max Weber (1864-1920), Tocqueville (1805-1859) etc. si iat� ce aflu: puterea politic� este, mai degrab�, un proces dec�t o entitate sau o structur� fix�, �n sensul c� „cel care c�stig� alegerile si st�p�neste nu este niciodat� destul de puternic pentru a r�m�ne mereu st�p�n, dac� nu transform� forta �n drept si supunerea �n datorie“ (J.J.Rousseau: „Contractul social“, 1762).
4. Cu alte cuvinte, numai Puterea acceptat� ca legitim� (legal�, justificat�) de c�tre cei asupra c�reia este exercitat� devine autoritate, adic� �ndrept�tit� s� impun� dispozitii obligatorii, s� impun� ascultarea. Este legitim ceea ce, prin valoarea sa, oblig� la respect, ceea ce este fundamentat �n valoare si este recunoscut, ca atare, de opinia public�. Singurele valori legitime sunt cele tr�ite la nivelul reactiilor difuze ale maselor si care pot da loc la argument�ri g�ndite si lucide, susceptibile de a fi �ntelese �n mod general. Un guvern este legitim dac� ia m�suri drepte, adic� �mp�rt�seste opinia dominant� asupra a ceea ce este just si injust. De aceea, �n legitimitate nu exist� nici proportie si nici limit�: ea exist� - �ntreag� si absolut� - sau nu exist�!
5. Legitimitatea (credibilitatea, adic�) nu e recunoscut� odat� pentru totdeauna, dec�t �n principiu. Valoarea ei este supus� unei revizuiri permanente, mai ales atunci c�nd, iat�, apar deceptii rezultate dintr-o diferent� vizibil� �ntre ipotezele care au �ntemeiat-o si realiz�rile efective. Ai fost ales (votat, desemnat)? Felicit�ri! Dar, ia seama: nu exist� nimic adjudecat odat� pentru totdeauna ! Nimeni, dar absolut nimeni nu poate hot�r� pentru vesnicie ce se poate si ce nu, dar bunul simt poate. Alesul (votatul, desemnatul) este la remorca acestei reactivit�ti difuze, al acelui „cum-e-cu-putint� - asa - ceva ?!“. Se vede, nu?!
6. Simpla �ndoial�, iat�, asupra hot�r�rii unui guvern zguduie �ntreg esafodajul de valori si structuri de la care se revendic� acel guvern. Deoarece, guvernul este investit cu o p�rticic� din putere si nu cu infailibilitatea modului de a o exercita. �ncrederea investit� �n cei alesi (desemnati) refuz� ambiguit�tile: ea exist� - �ntreag� - sau nu exist�! Aici, „explicatiile“ nu ajut� la nimic, deoarece, �n materie de credibilitate, esentialul st� �ntr-un mesaj simplu: alesul, desemnatul este demn de �ncrederea celor ce au investit �n el? Este sincer si cinstit? Este competent ? Face ceea ce a promis c� o s� fac�? Este bine c� tu, guvern, te-ai g�ndit la conditiile r�u-f�c�torilor �nchisi, dar, nu era oare firesc ca, �n primul r�nd, sau m�car concomitent, s� te g�ndesti la conditiile precare �n care functioneaz� at�tea scoli si spitale, la lipsa unor medicamente, la lipsa autostr�zilor, la miile de medici care p�r�sesc tara etc., si s� demarezi niste m�suri de remedierea situatiei?
7. Este limpede ca lumina zilei c�, la v�rful actualei clase politice, se afl� numerosi insi care sunt investigati, urm�riti, trimisi �n judecat� sau condamnati pentru fapte penale. De aceea, vai!, victoriosi �n alegeri, PSD - ALDE s-au gr�bit ca, prin ordonanta de urgent� nr.13, s�-i exonereze de r�spundere pe oamenii care au intrat �n conflict cu legea. Greu de disociat, �n acest abuz de incredere, ce este minciun� deliberat� si ce este autosugestie ideologic� sau sl�biciune de caracter - �n fata presiunilor de un gen sau altul...
8. De aceea, protestatarii strig�, �n gura mare, niste adev�ruri pe care guvernantii �ncearc� s� le evite, din cauza consecintelor pe care aceste adev�ruri le-ar putea avea asupra propiilor interese, pe care �ncearc� s� le �nv�luie, s� le ascund�. Numai c� „acrobatiile“ verbale, ale celor pusi �n defensiv�, nu mai pot �nsela pe nimeni, adev�rul, asprul adev�r, devenind tot mai rezistent la aceast� retoric� goal� de continut. Lectia de �nv�tat din aceste evenimente este c� legitimitatea (credibilitatea) se c�stig� greu si se pierde usor, deoarece, cum am mai spus, fluxul opiniei publice se misc� repede. Credibilitatea alesului, a demnitarului exprim�, �n ultim� instant�, forta, anonim� si impersonal�, a �ntregii societ�ti. Brevetul lui de demitate este semnat de �ntreaga societate. Despre un ales, demnitar, nu putem spune, �n acelasi timp, si da si nu, pentru c� legalitatea, derizorie, a unui asemenea echivoc este inadmisibil�!
9. Cum s-a ajuns aici? Poate c� datorit� unei ameteli ale Puterii: �n cel ales (votat, desemnat) r�m�ne, fatalmente, o parte care pl�teste tribut conserv�rii iluziei c� este „cineva“ si c�, deci, poate face ce vrea: ca s� constientizeze aceast� fatal� �nclinatie, alesul (votatul, desemnatul) trebuie, poate, s� constientizeze primejdia ei. S� �nteleag�, deci, c�, cel ce l-a votat sau desemnat are dreptul s�-l controleze si s�-l �ntrebe ce face. Aici, aparenta nu �nseamn� nimic si tocmai aceasta o face at�t de perfid�. Siguranta, �nsel�toare, a aparentelor a ruinat multe cariere ...
Judec�tor Mihai CIOBOTARU
|