Politisti despre anchetele DNA
• doi politisti nemteni judecati la Covasna sustin cã denunturile împotriva lor ar fi fost fãcute sub presiune • „Toti au fost amenintati cã, dacã nu sînt de acord sã facã denunturi, vor fi arestati“, afirmã acestia • ei mai acuzã cã au fost supravegheati în mod ilegal • Adrian Anton si Cristi Filip au fost trimisi în fata instantei pentru cã ar fi primit bani pentru a favoriza unii aspiranti la soferie n
Cezar FILIP
Dosarul numit de presã „Mitã pentru permise“, în care doi politisti din Neamt sînt judecati pentru cã ar fi primit bani pentru a favoriza unii aspiranti la soferie, se complicã. Cel putin din perspectiva celor judecati, care sustin cã modul în care a fost realizatã ancheta ridicã mari semne de întrebare. Politistii Adrian Anton si Cristi Filip sînt de pãrere cã monitorizarea lor ar fi fost ilegalã, iar denuntãtorii ar fi fost presati si amenintati de anchetatori. Fãrã a emite verdicte asupra vinovãtiei sau nevinovãtiei lor, acesta fiind atributul exclusiv al instantei de judecatã, prezumtia de nevinovãtie si dreptul la apãrare al oricãrei persoane legitimeazã demersul prezentãrii publice a punctului de vedere al celor acuzati. Astfel, cei doi prezintã urmãtorul „film“ al anchetei din care ar rezulta cã anchetatorii au cam ocolit prevederile legale în investigatiile fãcute: „Transferul la Serviciul permise Covasna a avut loc în toamna anului 2015. La data de 05.01.2016, Directia Generalã Anticoruptie (DGA) Covasna se sesizeazã din oficiu cu privire la faptul cã Anton Adrian ar fi solicitat o sumã de bani de la o candidatã pentru a o promova fraudulos la examenul de obtinere a permisului si solicitã Tribunalului Covasna sã se formeze un dosar penal. Surprinzãtor, la data de 07.01.2016 o martorã protejatã aduce la cunostinta DGA cã Adrian Anton a solicitat o sumã de 300 de euro de la o persoanã pentru a o promova la examenul de obtinere a permisului. Foarte ciudat este faptul cã lucrãtorii DGA stiau pe 5 ianuarie cã pe data de 7 ianuarie va veni o persoanã care sã facã o mãrturie în acest sens. ÃŽn plus, la dosarul trimis de DGA la Parchetul Covasna se ataseazã un numãr de 6 CD-uri datînd din 2015, desi prima autorizatie de interceptare este datã de Tribunalul Covasna la data de 08.01.2016, ceea ce confirmã cã lucrãtorii DGA l-au monitorizat nelegal, fãrã autorizatie de la instantã, pe Adrian Anton.
Dupã înregistrarea dosarului, s-a emis încheierea de autorizare a interceptãrilor si, din continutul interceptãrilor, se sesizeazã procurorul de caz cã participant la infractiunile cercetate este si comisarul Cristi Filip si se declinã cauza la DNA Brasov. (...) Se solicitã monitorizarea politistilor timp de 5 luni consecutiv, se încearcã în luna aprilie un flagrant cu investigator sub acoperire care nu se materializeazã si, vãzînd probabil cã nu au probe, desi au cheltuit o sumã importantã de bani pentru monitorizarea si filarea politistilor, la data de 07.06. 2016, procurorul DNA dispune lucrãtorilor DGA Covasna sã meargã împreunã cu echipaje de jandarmi la domiciliul a sase persoane care dãduserã examen pentru obtinerea examenului de permis. Astfel, la data de 07.06.2916, la domiciliul celor sase, în intervalul 06.00-07.00 dimineata au mers ofiteri DGA împreunã cu echipaje între 3 si 6 jandarmi, au intrat cu forta în imobile, i-au pus pe acestia sã semneze anumite documente pe care le-au luat înapoi si i-au dus la sediul DGA Covasna fãrã a li se spune în ce calitate si pentru ce motiv. Acolo au fost tinuti în mod separat, supravegheati de jandarmi pînã la ora 12.30, cînd au început audierile acestora. Fiecare «denuntãtor», aproape toti de etnie maghiarã si nevorbitori de limbã românã, au fãcut denunturi în limba românã împotriva celor doi politisti si au dat si declaratii de martori“.
Denuntãtori amenintati?
Cei doi politisti considerã cã modul în care au fost fãcute denunturile nu a respectat procedura legalã: „Denuntul, potrivit codului penal, trebuie sã fie manifestarea de vointã a denuntãtorului si nu determinatã, asa cum s-a fãcut. Toti au fost amenintati cã, dacã nu sînt de acord sã facã denunturi, vor fi arestati“, mai sustin în apãrarea lor politistii. Iar ca probe aduc fragmente din declaratiile de martori date de cei în cauzã în fata instantei. Astfel, unul dintre martori sustine: „Apoi am semnat si mi s-a tradus si mi s-a spus cã pot sã plec, dar nu mi s-a spus în ce calitate am dat acea declaratie, nici cã ar fi vorba de un denunt. Eu nu am stiut cã era vorba de un denunt“. Acesta, întrebat de avocatul unui dintre politisti dacã s-ar fi dus benevol sã denunte, rãspunde: „Dacã nu as fi fost citat si condus la sediu, din propria initiativã nu as fi fãcut denuntul“. Avocatul celuilalt politist întreabã dacã i s-a promis ceva în schimbul recunoasterii si colaborãrii, iar martorul rãspunde: „Traducãtoarea mi-a spus sã recunosc tot si atunci nu mi se va lua carnetul“. Un alt martor, întrebat de avocati dacã a fost intimidat sau amenintat, a rãspuns cã „din cînd în cînd se striga la mine sã spun ce stiu si, dacã nu spun, ne bagã la arest“. ÃŽn aceeasi notã rãspunde si o altã martorã: „Cînd am ajuns ni s-a spus sã spunem adevãrul, în caz contrar ne duc în fundul curtii si nu mai plecãm acasã“. Din sustinerile politistilor judecati, ar mai rezulta cã si o parte dintre acuzati ar fi fost intimidati si amenintati pe parcursul anchetei, încercîndu-se un fel de troc, prin obtinerea de declaratii care sã sprijine acuzatiile, în schimbul neapelãrii la mãsura arestului preventiv. Sigur cã toate aceste sustineri vor fi judecate de cãtre o instantã, însã, dacã afirmatiile celor acuzati sînt reale, apar cel putin cîteva semne de întrebare. Legate de modul în care se desfãsoarã o anchetã anticoruptie, cu respectarea sau nu a procedurilor legale, dacã sînt respectate sau nu drepturile si libertãtile individuale pe parcursul anchetei si, de asemenea, dacã e respectatã prezumtia de nevinovãtie pînã la emiterea unei decizii definitive. Fãrã a ne pronunta asupra vinovãtiei sau nevinovãtiei celor în cauzã si fãrã a ne referi neapãrat la cazul prezentat, nu putem sã nu constatãm cã, dacã „dreptatea“ e împãrtitã fãrã respectarea legii si a libertãtilor si drepturilor fundamentale, atunci e greu sã vorbim de luptã împotriva coruptiei într-o tarã civilizatã si europeanã, ci avem de-a face mai degrabã cu un soi de „inchizitie“ modernã. Dupã cum Monitorul a relatat în momentul declansãrii anchetei, conform actelor de urmãrire penalã, faptele de care sînt acuzati cei trei (politistii si un instructor auto) ar fi avut loc în perioada 16 ianuarie - 28 aprilie 2016. ÃŽn acest interval, cînd teoretic se spune cã examenul pentru obtinerea carnetului de conducere nu mai poate fi „driblat“ sau cumpãrat, avînd în vedere cã partea teoreticã este informatizatã, cei doi politisti ar fi gãsit cãi de a însela sistemul. „ÃŽn perioada 16 ianuarie - 28 aprilie 2016 inculpatii I.C.F. si C.A.A, avînd atributii pe linia de examinare a persoanelor la proba teoreticã si practicã pentru obtinerea permisului de conducere, atît singuri, cît si împreunã, au pretins si primit de la diferiti candidati sume de bani cuprinse între 100 de lei - 1.000 de euro si alte foloase necuvenite“, se arãta în comunicatul DNA, Serviciul Teritorial Brasov.
|
Autentificare
