C�nd incult(ura) presedintelui ucide r�nduiala str�moseasc�
- Cine ti-a scos ochii, rom�ne de Basarabia?
- P�i, fratele Dodon...
- De aia a scobit asa de ad�nc!?
Nu e nevoie de prea multe argumente pentru a demonstra c� Basarabia a devenit o ruin� �n care s-a dep�sit tot ce tine de dreptate si de firesc, adic� de r�nduial�. �ns�si notiunea de r�nduial�, una fundamental� pentru d�inuirea unui popor, a devenit desuet�, fiind �nlocuit� la noi cu o r�nduire, str�in� si ur�t�, impus�, mai mult fortat, de c�tre Moscova. Este inutil s� le explici nostalgicilor, c� actualul regim de la Chisin�u simbolizeaz� acelasi imperiu al r�ului si al dezordinei. Realitatea crud� ne arat� c� „ordinea“ socialist�, ca si cea globalist�, sunt r�nduiri menite s� distrug� r�nduiala noastr� str�moseasc�. Pentru a demonstra c� r�nduirea prostilor la c�rma Basarabiei a pustiit sufletele b�stinatilor, am folosit mai sus expresia „a scoate ochii“ cu sensul de a �nsela astept�rile. Mai toti sefii nostri de stat (nu mai dau nume) s-au dovedit a fi sterti, inculti si aroganti. Nu face exceptie nici actualul. Dodon a �nselat astept�rile nu doar ale celor de-o semintie, ci si ale propriei mame, profesoar� de rom�n� la Sadova. Ca slug� a poporului care l-a ales, �n loc s�-si �ndeplineasc� ceea ce-i revine, el face ceea ce-i convine. Or, doamna profesoar� Dodon �ntelege perfect care-i diferenta de sens �ntre aceste dou� verbe: revine-convine. Dac� da, colega, sugereaz�-i b�iatului c� prin fiecare gest necugetat (mereu face spume la gur� si crize de nervi), el amplific� nervozitatea social�. Nu-l mai �nteleg nici derutatii de dreapta care i-au dat votul. Asteptau, ca prostii, s� curg� lapte si miere, c�nd colo - numai fiere pe gura lui, numai ur� �mpotriva b�stinatilor. Judec�tile lui defavorabile sunt lipsite de cea mai elementar� �ntelepciune. �n acest context, vin cu un exemplu inedit de constiint� si de simtire matern�. Nu voi uita niciodat� ultimul dialog cu mama mea, ucraineanc� simpl� dintr-un c�tun de sub Kiev: „Totusi ce esti, fiule, ucrainean ca si mine, moldovean ca taic�-tu sau rom�n?. Rom�n, i-am r�spuns. „Atunci si eu mor rom�nc�!“. Pe bun� dreptate, poti cunoaste mai multe limbi, dar cea �n care g�ndeste fiul scolit, te reprezint� si pe tine, ca mam�. Si viceversa.
Politicienii...
Oricum, la acest capitol, Dodon este irecognoscibil si fals ca si statul pe care-l conduce. Si aburcarea lui la tron este fals�, c�ci e pl�smuit� de c�tre Moscova. Este o �mprejurare c�t se poate de nefericit� pentru neamul rom�nesc. Dar nu e o dram�. O vorb� �nteleapt� spune c� mai intr�, din �nt�mplare, si un c�ine �n Biseric�. Dar, nici c�inele nu se �mp�rt�seste, nici Biserica nu se spurc�. Logic ar fi s� vorbim mai putin despre fenomenul Dodon. T�cerea ar fi cea mai perfect� form� a dispretului. Dar cum s� evite un condeier ca mine un astfel de speciment pitoresc, care aminteste de geniala oper� a lui Bulgacov „Inim� de c�ine“. C�t de actual e personajul Sharikov, reincarnat si interpretat pe scena de pe B�c de tar-iok-ul Igor. Asemenea lui Sharikov, el nu are nevoie de nobilul efort care se cheam� cultur�. L- ar �mpiedica s� pun� la cale distrugerile din interior ale rom�nismului, cu adieri barbare din exterior, dinspre Kremlin. Da, �ncurcate sunt c�r�rile democratiei si ale patriotismului basarabean. Nu stiu dac� mai avem potential, dar se resimte tot mai grav handicapul care nu ne-a ocolit - politicienii. Ei au devenit inamicul nr.1 al destept�rii noastre. Nici nu ne d�m seama p�n� la cap�t ce catastrof� reprezint� un politician prost. Iar la noi, la rom�ni, e plin podul cu de-�stea. P�cat, c� nici M. Ghimpu n-a avut inteligenta nativ� de a �ntelege c� aristocratia, cu sens de valoare, de ECHILIBRU, este net superioar� at�t falsei democratii c�t si nationalismului de parad� sau sovinismului dodonist. Dac� seniorul Gheorghe Ghimpu a f�cut destule ispr�vi pe frontul renasterii nationale, juniorul a contribuit, indirect, la democratizarea tic�losiilor, �ntreprinse, pe sest, de mogulul Plahatniuk. Se pare c� l-a terminat ca politician si ca sperant� a liberalilor si pe finul s�u, Chirtoac�. �ntr-un cuv�nt, dac� provincia duduie de conflicte intestinale, de unde s� apar� �n jiltul prezidential un politician de calitate? Ideile de unitate, libertate, normalitate au g�sit nepreg�titi nu doar pe fostiii, ci, mai ales, pe bolsevicul Dodon. Nu �nt�mpl�tor am evidentiat cuv�ntul echilibru cu majuscule. Este unul din caracteristicele r�nduielii, de care tovar�sul nici nu vrea s� aud�. Or, dac� Mihai s-a dovedit semidoct �n materie de diplomatie, Dodon e un semisfertodoct, dar mult mai grosolan, mai perfid si mai smecher. E prost de smecher, c�nd d� cu st�ngu-n dreptul. Mai ales cu g�selnita cea mai progresist� a secolului: Moldova Mare (sic!) Cu acest surogat sau atac la r�nduielile str�mosilor stefanieni, el �ncearc� s� preschimbe o idee de rahat �n marmelad�.
Dodon trebuie tratat ca un accident al istoriei
Dar, s� nu dramatiz�m situatia sau, Doamne fereste, s� capitul�m. Se cl�deste o nou� generatie de pasoptisti, tovar�se Dodon, precum studentul basarabean de la Moscova, Dorian Fr�sineanu, care, spre deosebire de cei r�masi �n �ntunericul de la satele noastre, a dejucat planul t�u scandalos de distrugere a tot ce-i rom�nesc. Ei, noii pasoptisti, nu falsii socialisti, vor aminti nepotilor t�i cum ai ars siguranta pentru a face bezn� total� si haos �n Basarabia, facilit�nd intrarea neobservat� a banditilor �n cetate. Bine, parc� aud �ntrebarea unui sceptic: dar care-i modelul t�u de presedinte si cum s� ne debaras�m de actualul? Cu r�bdare, trat�ndu-l ca pe un accident al istoriei noastre �n devenire. Nu-i exclus ca r�bdarea s� ne lumineze bezna si, �n ceasul al 12-lea, s� ne trezeasc� demnitatea, s� ne stimuleze anticorpii, meniti s� combat� toxinele dodoniene. Idealul meu de presedinte este un domnitor ca Stefan sau un rege luminat, precum a fost Carol I. Desi neamt, el a �mp�rtit povara si dezam�girile t�n�rului Regat rom�nesc, care a �nglobat si Basarabia. Alde Dodon, dac� ar fi fost �n postura celuilat monarh, Ferdinand, unificatorul, sunt sigur c� n-ar fi anuntat r�zboi germanilor, ci i-ar fi lingusit cu f�t�rnicie. Asa procedeaz� plutocratii inculti si duplicitari de pe v�ile noastre: pe fat�, dusmani ai europeniz�rii si unific�rii, pe verso - amici ai rusilor si al ilegalit�tilor monstruoase. Dodon a �mprumutat lipsa de decent� si transparent� si de la Trump si de la Putin, �n egal� m�sur�. C�t machevialism �n „maxima“ ultimului: „Stalinismul este legat de cultul personalit�tii si enorme �nc�lc�ri ale legii, cu represiuni si lag�re de concentrare. Nu exist� nimic de genul �sta �n Rusia si, sper, nu va exista niciodat�“. Nu m-ar mira dac� Putin ar nega ast�zi ceea ce-a spus ieri cu limba Diavolului. Dar nu despre draci e vorba, ci despre cei care i-au avantajat �n scrutinul electoral. Si americanii s-au dovedit a fi tari cu mintea de pe urm�. Acum regret� c� nu le-a c�zut fisa s�-l oblige pe candidatul Trump s� dea un jur�m�nt de onestitate, �nainte de a intra �n curs�. �n completare la cele spuse, dup� umila mea p�rere, �n arealul nostru ar fi oportun ca orice demnitar, �ncep�nd ce presedintele t�rii si termin�nd cu primarii, s� dea un examen de cultur�. Pe l�ng� declaratia de avere, s� dea si o declaratie de c�rtur�rie, de cunoastere a limbii, a istoriei si a r�nduielilor neamului.
„Nu te pl�nge c� te-au strivit, dac� te-ai f�cut vierme“
Este o blasfemie s� ajung� o colectivitate pe m�na unui prost, care se d� erudit doar �n politic� chioar�. Este s�n�tos un popor c�nd are un conduc�tor s�n�tos, care respect� R+NDUIALA, adic� modul aparte de aranjare a vietii �ntr-o anumit� ordine fireasc�. Tot ce este �mpotriva r�nduielii firesti nu rezist� si n-are sanse de progres. Este un adev�r conform cu realitatea, de care fac abstractie doar partizanii lui Dodon si, cu p�rere de r�u, �nc� multi nostalgici din tab�ra autohtonilor. P�cat c� nu-ti pleac� urechea si cugetul la �nv�t�m�ntul marelui filozof german Kant: „Nu te pl�nge c� te-au strivit, dac� te-ai f�cut vierme“. Nu poate fi subjugat dec�t dobitocul care accept� jugul. Am cunoscut �ns�, la viata mea, un dobitoc mai ambitios si mai demn ca unele fiinte omenesti. �n perioada postbelic� avea colhozul un arm�sar de pr�sil�, pe numele Suru, urias c�t un munte. Asa ni se p�rea nou�, copiilor, care asistam, ca la Korridas, la z�darnicile �ncerc�ri de a-l �mbl�nzi si �nc�leca pe Suru. Nici cu z�h�relul, nici cu zburlita nu i s-a urcat nimeni �n spate. Era �ntruchiparea calului fantastic. A murit de b�tr�nete, ca o mostr� de vrednicie si m�ndrie, demonstr�nd c� demnitatea nu se negociaz�. Concluzia e una: nimeni nu te poate �nc�leca f�r� consimt�m�ntul t�u. La fel e si cu democratia original� de la noi. F�r� demnitatea si valoarea individului de la c�rma t�rii, biata democratie se transform� �n dispret, �n b�taie de joc. Mai ales atunci c�nd caracterul „conduc�torului iubit“ este certat cu demnitatea. �n loc de �ncheiere, vin cu o povat� a istoricului Nicolae Iorga, care-l vizeaz� direct pe seful celui de-al doilea stat rom�nesc, zis si Rom�nia Mic�, adic� Basarabia: „Fereste-te de acel dusman care vrea s� te c�stige si pe tine �mpotriva ta“. M-as bucura nespus de sincer si mi-as retrage toate criticile la adresa lui Igor Dodon dac� m-ar convinge c� tine cont si de alt sfat �ntelept: „�n nenorocire, de la unul s� nu ceri ajutor: de la cel ce te-a nenorocit“. C�t despre incult(ur�) - doi termeni care se complinesc �n titlu - nu-i dec�t o trimitere nevinovat� la adresa celor care au alergie la �ntelepciunea si r�nduiala noastr� de veacuri. Acestora li se mai spune si barbari. Sorry!
|