La taifas cu Nelu Ploiesteanu, l�utarul de suflet al rom�nilor
• �ntr-un interviu acordat Monitorului, inegalabilul artist spune c� nu-i pare r�u de nimic din ce a f�cut �n viat�: „Eu zic c� nu regret nimic. Probabil c� am avut tineretea un pic mai zbuciumat�. Dac� regret... Acum v� spun c� orice artist �n sinea lui crede c� nu a f�cut totul. Si probabil c� nici nu voi reusi s� fac totul, pentru c� nimeni nu e perfect �n lumea asta“
Reporter: Maestre Nelu Ploiesteanu s�nteti oaspete de ceva vreme la Piatra Neamt. Cum v� simtiti?
Nelu Ploiesteanu: Extraordinar! Am g�sit o lume minunat� aici, vorba c�ntecului, o lume deosebit�, un public care iubeste muzica l�ut�reasc�. �mi face pl�cere s� c�nt pentru publicul din Piatra Neamt.
Rep.: S�nteti pentru prima oar� �n urbea de sub Pietricica?
N.P.: Nu! Am mai avut un spectacol chiar aici (la Hotelul Ceahl�u - n.red.) acum vreo sase luni. Am un prieten foarte bun �n Piatra care mi-a spus c� s-a deschis un restaurant nou, Turnul Berarilor, cu un public numeros si mi-a f�cut pl�cere s� revin �n fata unui auditoriu care stie s� se distreze, s� petreac�.
Rep.: Apreciaz� pietrenii muzica l�ut�reasc� autentic�?
N.P.: Extraordinar de mult. Nici nu m� g�ndeam. M-a impresionat faptul c� stiu si multe melodii l�ut�resti. Cer melodii cum ar fi „La Chilia-n port“. O melodie deosebit� de care m� leag� niste momente extraordinare al�turi de Stefan Iordache, Gheorghe Dinic�. Am f�cut trei discuri cu dumnealor pe care le cunoaste �ntreaga tar�. �ns� uite c� s-au dus repede din p�cate.
Rep.: Referitor la aceast� melodie, la �nmorm�ntarea maestrului Dinic� nu ati reusit s� c�ntati dec�t o strof� din „La Chilia-n port“, dup� cum f�cuser�ti promisiunea...
N.P.: Am pl�ns... N-am mai putut mai mult. Mi-ati adus aminte. A pornit asa ca o glum�. Mergeam mereu la el acas� �ntr-o comun� de l�ng� Bucuresti si �mi spunea: „B�i, c�nd oi muri, s�-mi c�nti asta“. Si eu �l �ntrebam: „Da' de unde stii tu cine moare primul?“. „Las� b�i c� tu mori mai �ncolo“, zicea el. Si a fost asa un fel de glum�. Iar c�nd a fost s� fie, sotia lui, Dumnezeu s� o odihneasc�, mi-a zis: „Nelule, dac� i-ai promis, te rog“. Si n-am putut s� c�nt dec�t o strof� c� apoi mi-au dat lacrimile.
Fratii ucisi de viscol
Rep.: De unde at�ta putere de munc�, at�tea spectacole, deplas�ri...?
N.P.: Nu stiu. De la Bunul Dumnezeu. Multi m-au �ntrebat, c�, uite, am aproape 66 de ani. Nu stiu. Am venit cu masina mea de la Bucuresti, am f�cut un dus, am stat vreo dou� ore si am �nceput programul. Care a tinut p�n� pe la ora 24. Acum m-am trezit, am b�ut cafeaua singur, m-am plimbat prin oras, am pornit masina s� nu �nghete, c� a fost ger. Probabil c�... eu nu pot s� stau. Chiar dac� nu am treab�... Nu pot s� stau �n pat sau la televizor. Nu am stare. Si am fost si obisnuit cu munca. Eu am muncit de mic copil... Pe la nunti. Nu m-am n�scut asa artist peste noapte. E o munc� enorm� ca s� ajungi...
Rep.: Primii pasi sub �ndrumarea tat�lui dumneavoastr�. Un l�utar de asemenea renumit...
N.P.: Da, da! Era foarte cunoscut. �nainte nu erau toate aceste mijloace media ca s� afli care s�nt cei mai buni. Pe atunci se ducea vorba din gur�-n gur�. �n comuna cutare e cutare l�utar bun. A c�ntat foarte frumos. A muncit foarte mult. Erau nunti grele. Acum noi ne mai juc�m, asa... Avem amplificare, avem altele. Ei c�ntau „la rece“. Mergeau la nunti prin frig, prin z�pad�. S-au �nt�mplat si lucruri dureroase �n familia mea. Mi-au murit doi frati care se �ntorceau de la o nunt� pe un viscol teribil. L�ng� noi, de la S�r�teni veneau si s-au r�t�cit caii. C� si eu am apucat vremuri c�nd mergeam cu c�ruta la nunti. Nu erau masini s� mergem. Ne urcam �n c�rut� si mergeam. Revenind la fratii mei, v� spuneam c� s-au r�t�cit si vizitiul a dat drumul la cai, iar fratii mei au cobor�t din c�rut� cu g�ndul s� se duc� la gar�. Si s-au r�t�cit...
„Muzica l�ut�reasc� are sarmul ei“
Rep.: C�t s-a mai p�strat ast�zi din spiritul l�utarilor de odinioar�?
N.P.: Eu cred c� foarte putin. E o �ntrebare care m� bucur c� mi-ati adresat-o. Am dat un alt interviu si am fost �ntrebat dac� r�m�ne cineva �n urma mea. Din p�cate spun c� nu r�m�ne. Nu r�m�ne, pentru c�... Vreti s� v� spun ceva? Muzica l�ut�reasc� are sarmul ei. Acum dac� as pune un t�n�r s� c�nte ce c�nt eu, nu are nici o valoare... Cum s� v� spun eu? E o muzic� pe care trebuie s� o „capeti“ la o anumit� v�rst�. Eu am o pies� care place foarte mult �n Bucuresti si nu numai: „Am �nceput s�-mb�tr�nesc“, se numeste. Dac� ati c�nta-o dumneavoastr� care s�nteti t�n�r... ce farmec ar avea? S�nt niste lucruri care se aseaz� pe parcursul vietii. Eu v� spun c� �n urma mea nu las nimic de muzic� l�ut�reasc�. Mai s�nt doar c�tiva din Bucuresti, Catanga, altii, putini, dar au si ei o v�rst� si dup� aceea...
Rep.: Nu ati avut ucenici pentru c� nu a existat interes din partea tinerei generatii?
N.P.: Am v�zut c� nu prea prinde la cei tineri aceast� muzic� s� o c�nte. Acum s�nt manele, ei s�nt mari l�utari, dar nu practic� l�ut�ria asta a mea, pentru c� nu c�stig� bani. Dac� se cer manele, manele se c�nt�.
„Dac� nu stii s� pretuiesti o valoare autentic� at�t timp c�t este �n viat�...“
Rep.: Aveti �ns� si tineri �n public la spectacole.
N.P.: Da si m-a bucurat foarte mult. Nici nu m� asteptam. Le place muzica pe care o c�nt. Le plac trei-patru piese foarte mult: „La c�rciuma din cartier“, „La Chilia-n port“, „C�pitane de judet“, „Pentru cine am muncit“, care o c�nta nea Gheorghe Dinic�. Nu exist� t�n�r s� nu cunoasc� aceste piese. Asear� (marti sear� - n.red.) le-am c�ntat �mpreun� cu ei. B�ieti tineri. Si asta m� bucur� foarte mult. �nainte, nu stiu dac� stii dumneata c� esti mai t�n�r, se c�nta ce �i pl�cea presedintelui sau era cenzur�. Acum nu. S�nt foarte multe genuri de muzic� si m� bucur pentru c� tinerii au de unde alege.
Rep.: Ati spus de l�utarii autentici care s�nt din ce �n ce mai putini. Ati vorbit de actori extrem de valorosi si iubiti care s-au stins. Nu prea punem nimic �n loc. E o criz� a valorilor �n societatea rom�neasc�?
N.P.: Nu cred c� e o criz� a valorilor. S�nt tineri foarte talentati. Eu am avut un bun prieten. Stelian Nistor, de prin partea dumneavoastr�, care era un actor minunat la Notarra. Dar s-a l�sat, acum e director de marketing pe undeva. Alti doi actori pe care i-am cunoscut au plecat �n Anglia s� munceasc� altceva...
Rep.: Nu stim adic� s� ne recompens�m valorile...
N.P.: Exact. Dac� nu stii s� pretuiesti o valoare autentic� at�t timp c�t este �n viat�... Dup� ce mori �ncep s� vorbeasc� de tine. Eu am avut turnee cu regretatul Gic� Petrescu si la moartea lui a trebuit s� vorbesc eu pe un post de televiziune. Si am zis: m� simt flatat c� trebuie s� vorbesc eu, pentru c� l-am repectat si �l respect pe acest om, dar cred c� �n locul meu ar trebui s� vorbeasc� un ministru al Culturii. Eu s�nt un simplu om, dar Gic� Petrescu a fost un ambasador al Rom�niei.
„Nu m� g�ndesc la retragere pentru c� nu pot“
Rep.: Care a fost cel mai dificil public �n fata c�ruia ati concertat?
N.P.: Nu as folosi termenul dificil. Am avut foarte multe concerte si am fost primit cu foarte mult entuziasm. �mi aduc aminte c� am avut la Bac�u un concert cu vreo 17.000 de oameni, �n aer liber si cu putin frig, dar a fost foarte bine. Am foarte multe amintiri frumoase
Rep.: Care ar fi cea mai frumoas�?
N.P.: Cele mai frumoase amintiri s�nt prinse �ntr-o carte: „Nelu Ploiesteanu - l�utarul inimii“. Si tot acolo s�nt si toate g�ndurile frumoase si toate clipele frumoase tr�ite al�turi de acesti mari actori si nu numai. Chiar am avut o discutie cu un actor si mi-a spus: „B�i Nelule, tu stii mai multe dec�t noi“. P�i cum altfel, c� eu i-am cunoscut �n primul r�nd ca oameni, nu numai ca actori, cu personajele pe care le interpretau pe scen�. Discutam ca oameni �n primul r�nd.
Rep.: Regretati ceva?
N.P.: Eu zic c� nu regret nimic. Probabil c� am avut tineretea un pic mai zbuciumat�. Dac� regret... Acum v� spun c� orice artist �n sinea lui crede c� nu a f�cut totul. Si probabil c� nici nu voi reusi s� fac totul pentru c� nimeni nu e perfect �n lumea asta. S�nt multumit de ceea ce am f�cut si ceea ce fac si c� m� iubesc oameni din �ntreaga tar�, dar as fi vrut mai mult si m� voi str�dui pentru mai mult p�n� la sf�rsitul vietii mele. Nu m� g�ndesc la retragere pentru c� nu pot. Oamenii �nc� m� iubesc. O s� m� retrag atunci c�nd m� vor l�sa puterile.
Rep.: Ce sfat le-ati da tinerilor care doresc s� porneasc� pe drumul pe care p�siti dumneavoastr�?
N.P.: Nu mi-as permite s� le dau sfaturi, c� nu s�nt eu Mafalda s� le dau sfaturi. Oamenii fac ce vor, dar ar fi bine ca acei dintre ei care cred c� au o voce frumoas� s� fac� �n continuare ceea ce cred ei c� e bun si de cuviint�. Dar s� �ncerce s� readuc� �n atentia oamenilor si muzica interbelic�, pentru c� asta am f�cut eu. Si aceast� muzic� interbelic� pe care eu am readus-o, v�d c� a prins de minune. Muzica mea, sau a lui F�r�mit� Lambru, sau Romica Puceanu. Aceast� muzic� trebuie s� r�m�n� nemuritoare, pentru toate generatiile. Dac� dintre tinerii l�utari unii vor face acest lucru, eu le spun acum c� o s� le fie bine.
Rep.: Un mesaj de final pentru nemteni?
N.P.: �i iubesc foarte mult pentru c� am v�zut c� s�nt mari iubitori de muzic� bun� si �i astept �n fiecare sear� s� vin� la restaurantul Turnul Berarilor pentru a ne simti bine �mpreun�.
Caraiman, Bulevard, Doina, Crama Domneasc�, Caru' cu Bere, Sarpele Rosu, Perla...
Nelu Ploiesteanu este numele de scen� a lui Ion Dumitrache. S-a n�scut pe 16 decembrie 1950, la Ciorani, Prahova, si e unul dintre cei mai cunoscuti interpreti de muzic� l�ut�reasc� din Rom�nia. Conform dictionarului on-line Wikipedia, a �nceput s� c�nte �n satul natal, cu timpul deprinz�nd tainele pianului si la a acordeonului. A f�cut armata un an si patru luni la Brasov, si la Timisoara. Dup� stagiul militar, �n 1970 s-a mutat �n Bucuresti la o rud�, c�nt�nd sase luni la acordeon, la Teatrul de revist� Ion Vasilescu av�ndu-l ca dirijor pe Ion Albesteanu. A c�ntat apoi la celebrele restaurante Caraiman, Bulevard, Doina, Crama Domneasc�, Caru' cu Bere. �n 1979 pleac� pentru prima oar� �ntr-un turneu �n str�in�tate, cu Ansamblul Mugurelul, spectacole fiind sustinute prin Franta, Italia, Belgia si Olanda. Au urmat alte turnee �n Italia, Spania si Germania. Pleac� c�te sase luni, dup� care alte sase r�m�nea �n tar�. Dup� 1990 a lansat circa 20 de albume, iar despre c�te spectacole si turnee a avut p�n� acum nici nu-si mai aminteste. A c�ntat �ntre 1990 si 1998 la Sarpele Rosu si la restaurantul Perla
unde are reprezentatii si �n prezent. A avut de multe ori ocazia s� r�m�n� �n str�in�tate dar a refuzat, pentru c� a dorit „s� readuc� �n actualitate muzica veche rom�neasc�“. �i lipsea mult de tot familia dar trebuia s� plece pentru c�, tot de dragul familiei mergea de fiecare dat� pentru a o �ntretine. Mama lui a decedat in 2013, iar tat�l c�nd era foarte t�n�r. Are cinci copii: patru fete, un b�iat si trei nepoti. Doi dintre ei se pare c� �i vor c�lca pe urme, pentru c� s�nt talentati la pian (cel mic studiaz� la Colegiul de Art� Dinu Lipatti, iar cel mare va studia la New York). Cele mai importante colabor�ri pe care le-a avut au fost cu actorii Gheorghe Dinic� si Stefan Iordache, �nsemn�nd pentru artist at�t o satisfactie profesional�, c�t si una sentimental�.
|