Boboteaza, sfintirea apei, crucile de gheat� si traditii
• ast�zi se celebreaz� una din cele mai mari s�rb�tori crestine • �n multe din localit�tile Neamtului traditia confection�rii crucilor de gheat� este respectat� • �n popor, o serie �ntreag� de superstitii s�nt legate de ziua de Boboteaz� • Crestinii ortodocsi pr�znuiesc �n fiecare an, �n ziua de 6 ianuarie,
Botezul Domnului Iisus Hristos, iar a doua zi, pe 7 ianuarie, urmeaz�
s�rb�torirea Sf�ntului Ioan. Boboteaza, cum mai este cunoscut� s�rb�toarea, �ncheie ciclul S�rb�torilor de iarn�, �ncepute la Sf�ntul Andrei, pe 30 noiembrie si este considerat� una dintre cele mai
importante s�rb�tori dup� Cr�ciun si Paste. Sf�nta Scriptur� prezint� acest mare praznic �n toate cele patru evanghelii, iar Biserica Crestin� �si are �nceputurile �n Taina Botezului. �n toate bisericile ortodoxe va fi oficiat� Sf�nta Liturghie si slujba Aghiazmei Mari, preg�tit� numai cu prilejul acestei s�rb�tori de peste an. Pentru ca toti credinciosii s� aib� parte de aceasta, �n ajun de Boboteaz�, �n curtile bisericilor s�nt scoase butoaie si alte recipiente, care vor fi umplute cu apa ce va deveni agheasm� dup� ce preotul va scufunda �n ea crucea
si m�nunchiul de busuioc.
Traditie respectat� pe Valea Muntelui
�n localit�tile de pe Valea Muntelui, precum si • multe altele din Neamt, majoritatea preotilor vor oficia slujba de Boboteaz� �n aer liber, �n fata altarelor alc�tuite, conform traditiei, din mese si cruci de gheat�, ridicate �n vecin�tatea unor cursuri de ap�. Asta pentru c� dincolo de simbolistica crestin� a evenimentului si de faptul c� este socotit ca moment de granit� temporal� �ntre dou� anotimpuri, Boboteaza presupune si acel altar de gheat�, ce, spun oamenii V�ii Muntelui, „dac� va curge topindu-se gheata c�t de putin, atunci e un an foarte �mbelsugat, iar de nu, nu“. „Asa se obisnuieste de c�nd m� stiu. Este foarte frumos si impresionant. Parc� ne simtim mai aproape de Dumnezeu. Asa v�d eu aceast� traditie“, a declarat Constantin Adam din Bicaz. C�t priveste preocuparea obstelor pentru ridicarea crucilor, �n fiecare parohie se formeaz� �nc� din timp oameni specializati si dotati cu o anume tehnic� pentru decupat straturile de gheat�, iar �n caz de lips� a ghetii, anumite forme pentru crearea crucii. „Noi am reusit s� procur�m gheata de aceast� dat� la confluenta p�r�ului Stejaru cu Bistrita“, a spus ieri Ovidiu Nit�, primarul comunei Borca. La r�ndu-i, primarul de Farcasa, Cristinel Gheorghiu, ne-a povestit c� si bisericile din comuna p�storit� administrativ de domnia-sa si-au amenajat altarele de gheat�: „Anul �sta a fost mai greu pentru c� a lipsit gheata, dar oamenii nostri s�nt vrednici si s-au descurcat. Asa c� slujba Bobotezei se va tine la crucea de gheat�“. „Noi am reusit s� facem rost de gheat� din Lacu Rosu, ca de altfel �n aproape �n toti anii, numai c� de aceast� dat� am amenajat altarul l�ng� biseric�, deoarece �n zona �n care �l ridicam de obicei s�nt lucr�ri de reabilitare a unui pod luat de apele din var�“, a spus unul dintre oamenii ce ieri lucra pun�nd suflet la ridicarea crucii“. „Nici t�scanii nu s-au ab�tut de la acest nobil obicei, numai c� de data aceasta doar la dou� din cele trei parohii se va oficia slujba de Boboteaz� �n aer liber, cele din Tasca-Centru si Tasca-Vale“, a declarat Daniela Ursache, primarul de la Tasca. Primul gospodar al Grintiesului ne-a povestit c� preotii parohiilor si enoriasii r�m�n constanti �n abordarea acestui obicei crestinesc. Ieri, �nspre amiaz�, o „delegatie“ luase drumul V�ii Bistritei �n c�utare de gheat�. „Gospodarii nostri cunosc zona si �n fiecare an, fie ger fie moin�, aduc gheat� si realizeaz� m�car trei cruci pentru cele trei biserici din comunitatea noastr�“, a spus Vasile Alexandroaia, primarul comunei. P�rintele Daniel Dosoftei de la Parohia Izvoru Muntelui a certificat c� pentru Bicaz este singura biseric� ce face, conform traditiei, altar din gheat� de Boboteaz�. „Este o clip� de fericire crestin� s� realiz�m �n fiecare an crucea de gheat� la umbra bisericii noastre si apoi s� �n�lt�m rug� lui Dumnezeu �n mijlocul naturii, la o azv�rlitur� de b�t de Muntele Sf�nt al Moldovei, Ceahl�ul nostru drag“, a afirmat plin de evlavie p�rintele Dosoftei.
Valentele purificatoare ale apei sfintite
Revenind la semnificata si importanta Bobotezii, aceasta este �n primul r�nd o s�rb�toare crestin�, dar care iese �n evident� numai prin referirea constant� la p�g�nismul perioadei din care face parte, �ncheierea S�rb�torilor de iarn�, pe de o parte (aici put�nd face parte si petrecerea ritual� a Iordanului), mai bine zis, lustratia prin ap�, si, pe de alta, purificarea general� ce urmeaz� �n urma alung�rii tuturor fortelor ostile, malefice, care si-au f�cut de cap �n perioada S�rb�torilor de iarn�. Valentele purificatoare ale apei sfintite �n aceast� zi se extind si asupra gospod�riei: apa de r�u, aghiasma, poate alunga moroii, serpii, lupii, bolile, dar poate stimula recoltele. Nu �nt�mpl�tor, muntenii v�ilor Bistritei si Bicazului si multime de credinciosi nemteni tin la aceast� s�rb�toare, �n jurul c�reia au fost tesute de-a lungul istoriei o serie �ntreag� de interpret�ri, c�p�t�nd �n popor puteri miraculoase ap�r�toare si orotitoare de rele si durere. Tot pe la sate, apa sfintit� este folosit� pentru a stropi casa, curtea si gr�dina, vitele si chiar ogoarele si livezile, pentru a fi binecuv�ntate si a le feri de rele. �n caz de boal�, poate fi gustat�, c�ci se spune c� apa aceasta a f�cut minuni, �ns�n�tosind bolnavi, ap�r�ndu-i de necazuri si de primejdii. Busuiocul cu care preotii sfintesc casele �n zilele de dinaintea s�rb�torii este folosit de fetele nem�ritate pentru a le fi ar�tat ursitul. Credinta popular� spune c�, dac� �n noaptea de Boboteaz� vor dormi cu o r�muric� de busuioc sub pern�, Dumnezeu le va ar�ta �n vis chipul alesului. O veche credint� popular� spune c� dac� azi va fi ger, atunci vom sc�pa repede de iarn�. �n caz contrar, vom avea o iarn� lung� si o prim�var� care se va l�sa cu greu venit�. A doua zi dup� Botezul Domnului, pe 7 ianuarie, �n calendarul crestin-ortodox este pomenit Sf�ntul Prooroc Ioan, Botez�torul si �naintemerg�torul Domnului. Numele este foarte r�sp�ndit printre rom�ni, ceea ce dovedeste simpatia de care se bucur� acest sf�nt.
Ap� sfintit� si la robinet
Apa care ajunge �n casele pietrenilor si �n comunele limitrofe
municipiului Piatra Neamt va fi sfintit�, ast�zi, 6 ianuarie, asa cum se
obisnuieste de mai multi ani. Slujba religioas� va avea loc la Uzina
de Ap�, �n prezenta unor angajati ai Companiei Judetene Apa Serv
si a c�torva oficialit�ti. Asadar, de ap� sfintit� nu se vor bucura doar
oamenii de pe la sate, care ast�zi, dup� slujb�, vor turna agheasm� �n
f�nt�ni, ci si locuitorii urbei de sub Pietricica si cei din �mprejurimi.
|