 IMPOTEN�� DE LA RADARE
• un raport al OPC indic� faptul c� mul�i poli�i�ti rutieri, care au lucrat minim 6 ore pe ma�inile dotate cu radare, au ajuns �n stare avansat� de impoten�� • un act adi�ional la un contract, �ncheiat pe �est de MAI, considerat a fi „confiden�ial �i strategic“, prevede dotarea celor expu�i cu lenjerie intim� anti-radar • printr-un ordin intern, cei ce lucreaz� la circula�ie, cu radarele, vor primi, lunar, c�te o pastil� tip Viagra sau echivalentul �n bani • Recent, subsecretarul de stat Gelu Ciubotaru, aflat �n conducerea Oficiului pentru Protec�ia Consumatorului (OPC), a intrat �n posesia unui document pe care, datorit� gravit��ii lui pentru s�n�tatea unei anumite categorii de angaja�i, l-a f�cut public. Este vorba de un raport care descrie reac�iile organismului uman expus la radia�ii electromagnetice, �n acest caz fiind vorba, concret, de aparatele de m�surare a vitezei (radare) utilizate de serviciul de circula�ie rutier�.
Conform raportului, respectivele radare provoac� �n mod ireversibil, prin efect cumulativ, impoten��. Nu �oferii afla�i �n trafic s�nt cei mai expu�i, deoarece cantitatea de radia�ii pe care o primesc este de scurt� durat�. Problema cea mare este, �ns�, a poli�i�tilor.
„Raportul con�ine inclusiv certificate medicale a peste o sut� de cadre de la serviciul de circula�ie din �ntreaga �ar�, ori la to�i ce au lucrat �ntre �ase �i opt luni pe ma�ini dotate cu radar de m�surare a vitezei, constat�ndu-se o stare de impoten�� avansat�“, a declarat Ciubotaru, preocupat de s�n�tatea acestor oameni. Totodat�, Ciubotaru a dezv�luit c� afacerea de achizi�ionare a aparatelor radar de m�surare a vitezei, f�cut� pe vremea guvernului PSD, a fost una specific� pentru care, este convins, s-au dat �p�gi mari: „Nu este posibil s� cump�r�m ceea ce au aruncat al�ii, periclit�nd via�a at�tor oameni. A�a s-au �mbog��it pesedi�tii, pe s�n�tatea poporului“. Totodat�, el a recunoscut c� mai folose�te �i el, �n autoturism, un CD ag��at la parbriz, pentru bruiere, �ns� numai atunci c�nd se gr�be�te.
Radarele poli�iei s�nt, �n fapt, emi��toare de unde electromagnetice care lucreaz� �n banda de frecven�� Ka, de 10,55 GHz �i utilizeaz� efectul Doppler, m�sur�nd diferen�a de faz� a semnalului reflectat de autovehicul. Despre acestea, medicul specialist Ghi�� Stelian, director al Spitalului de Urgen��, ne-a declarat: „Efectul nociv al radia�iei radar este de mult cunoscut. Radia�ia atac� epiceliul subdermal �i afecteaz� spermatogeneza, precum �i corpii caverno�i penisulari, f�c�nd erec�ia tot mai dificil�. Personalul militar care lucreaz� �n radioloca�ie are program scurt �i beneficiaz� de pensii compensatorii. Oricum, pentru armat�, la radare lucreaz� numai persoane trecute de 45 de ani, care au copii �i care �i-au �ncheiat via�a sexual�. S�nt cu to�ii avertiza�i �i semneaz� pentru asta. B�nuiam c� �i la poli�i�tii de la circula�ie o s� apar� probleme, mai multe dintre so�iile lor au venit s� m� �ntrebe ce e de f�cut. Am ajutat �i eu, cum am putut, chiar dac� nu este strict specialitatea mea". (n.red.- vezi Legea nr.179 din 17.05.2004 privind pensiile de stat �i alte drepturi de asigur�ri sociale ale poli�i�tilor, respectiv art. 2, al. 3 �i 4: „Sistemul pensiilor de stat �i alte drepturi de asigur�ri sociale de care beneficiaz� poli�i�tii acoper� riscurile activit��ii de poli�ist datorate invalidit��ii, b�tr�ne�ii, accidentelor, bolii, maternit��ii sau decesului. A�adar, de�i afec�iunea generat� de radare se cuno�tea, ea a fost trecut� sub t�cere, propun�ndu-se o compensare acceptat� tacit de militari �I poli�i�ti).
Despre primirea pastilelor de Viagra, men�ion�m c� poli�i�tii din Piatra Neam� au fost �ndruma�i la farmaciile din Roman �i Tg.Neam�, �ntruc�t stocurile din municipiu s-au epuizat, deja.
�n UE vitezomanii s�nt m�sura�i cu laserul
Ciubotaru ar vrea s� interzic� prin lege utilizarea unor asemenea aparate nocive, mai ales c� �n Uniunea European� acestea au fost scoase de mul�i ani din uz, fiind �nlocuite cu aparate care utilizeaz� laserul pentru m�surarea vitezei.
�i prefectul Toader Mocanu este la curent: „�tiu, cunosc problema, am vorbit �i cu cei de la Direc�ia de S�n�tate Public�, e la fel �n toat� �ara. Am �n�eles c� s-a intervenit prin sindicatul poli�i�tilor �i s-a dat un ordin intern, prin care cei ce lucreaz� la circula�ie, cu radarele, s� primeasc�, lunar, c�te o pastil� tip Viagra sau echivalentul �n bani. �i poli�i�tii de la circula�ie duc o munc� periculoas�, �ns� cineva trebuie s-o fac� �i pe asta".
Subcomisarul D�nu� Ciubotariu, noul �ef de la Serviciul de �nmatricul�ri �i eliber�ri permise auto, �i aminte�te de vremea c�nd lucra �i el la circula�ie, pe str�zi: „Dup� c�teva luni, am sim�it c� nu mai merge. Nu aveam un argument �tiin�ific, ca s� zic a�a, dar fiind inginer la baz�, am �n�eles imediat c� e ceva �n neregul� cu radarul. Mi-am cerut �i ob�inut transferul, �ns� nimeni nu mai poate s�-mi dea �napoi ce am pierdut, iar sfatul meu pentru mai tinerii mei colegi este s� fie foarte aten�i“, a declarat acesta, solicit�nd s� nu scriem declara�ia sa pentru a nu-i crea probleme �n familie. Tot el a r�s amar c�nd a auzit de ini�iativa cu pastila lunar� de Viagra: „Pilula poate ajuta pentru c�teva ore, �ntr-o noapte. �ns�, �n celelalte dou�zeci �i nou� de nop�i ce-i spun nevestei?“
Jr. Dana Soroceanu, directorul general al Casei de Asigur�ri de S�n�tate (CAS) �tie de existen�a acestui program: „Medicamentul se suport� din fondurile Casei, iar, din c�te cunosc, livr�rile au �nceput chiar cu luna a patra �i se pot ridica de la toate farmaciile cu care Casa are contract, pe baza adeverin�ei eliberate de serviciul Circula�ie. �i sf�tuiesc pe beneficiari s� se gr�beasc�, pentru c� numai �n aceast� lun� se poate ridica prescrip�ia �i pentru luna trecut�, de c�nd e valabil� norma".
Efectul radar poate fi bruiat �i amplificat
Vestea cu adev�rat proast� e dat�, �ns�, de faptul c� radia�ia radarelor poate fi amplificat� prin efect de rezonan��, cu rezultate devastatoare asupra s�n�t��ii poli�i�tilor. Acest lucru se ob�ine pun�nd un banal CD sau DVD �n parbriz care bruiaz� unda reflectat�, m�rind foarte mult eroarea aparatului radar, �i face imposibil� utilizarea sa ca prob� pentru dep�irea vitezei. �n schimb, m�re�te �i expunerea poli�i�tilor la radia�ii.
Dr. ing. Mircea Aionesei, directorul grupului de firme Omicron, explic�: „Intensitatea radia�iei electromagnetice scade, conform legii de propagare, cu puterea a treia a distan�ei. �n cazul radarului poli�iei, cu putere de 100 W, cei mai expu�i s�nt poli�i�tii, adic� cei care �l folosesc. Distan�a fiind mic�, ei primesc o energie echivalent� cu 60-70 W care poate cre�te, prin efect de rezonan��, foarte mult. �n mod normal, ar trebui s� simt� o fierbin�eal�, e ca �i cum ar sta cu testiculele pe un bec electric aprins. Cei m�sura�i, �oferii, primesc la o distan�� de o sut� de metri o energie de sub 1 W, echivalent� cu aceea a unui telefon celular, deci neglijabil�“.
Profesorul de matematic� Corneliu Popescu, actualul pre�edinte al Regiei Na�ionale a Fondului Piscicol, �i aminte�te c� a calculat, cu ani �n urm�, efectul CD-ului asupra undei radar reflectate: „Am utilizat distribu�iile Dirac aplicate pe cavit��i rezonante. Totul depinde de granula�ia CD-ului, deci a cavit��ilor rezonante. La CD-urile de calculator, efectul este cel mai mic, la DVD-uri, �n schimb, cre�te. Oricum, eu am c�tigat un proces, la tribunal, de dep�ire a vitezei, dovedind c� acurate�ea cu care a fost f�cut� m�sur�toarea avea erori mai mari dec�t plaja admis�“. Popescu a recunoscut c� �i ast�zi folose�te la ma�in� un compact disc special, double side, adic� inscrip�ionat pe ambele fe�e, primit de la un membru al unei delega�ii venite din Uniunea European�. „Ei nu mai au ce face cu a�a ceva, c� �i m�soar� cu laserul. Omul l-a folosit, �ns�, ani buni, are granula�ie ridicat�. Din c�te am �n�eles, se v�nd �i �n Rom�nia“, a mai declarat Popescu, near�t�ndu-se deloc �ngrijorat de problemele de poten�� pe care CD-ul s�u, at�rnat de oglinda retrovizoare, le poate crea poli�i�tilor rutieri.
M�suri oficiale �i originale
O m�sur� disperat� a fost luat�, pe �est, de conducerea Ministerului Administra�iei �i Internelor care a comandat un studiu pentru a analiza ce i-ar putea proteja pe poli�i�ti de impoten��. A�a a ap�rut un act adi�ional la un contract, considerat a fi „confiden�ial �i strategic“ de c�tre Biroul de Pres� al MAI. De fapt, sus�in surse din MApN, este vorba de o „ad�ugire original�“ la sporul de haine. Este vorba de Ordinul nr.346/ 13.06.2005, de a c�rui existen�� am aflat din surse demne de �ncredere. Dac� poli�i�tii �i cei din armat� s�nt, de voie-de nevoie, �mbr�ca�i cu ce le d� statul, SRI-ul prime�te, de regul�, sporul �n bani. Anexa la contract prevede �ns�, �n mod egal, pentru to�i, protec�ie anti-radar; pentru b�rba�i, dou� perechi de chilo�i boxer kaki la 2 luni, pentru femei, burtiere kaki. Lenjeria respectiv� este, de fapt, dublat� �n interior cu o �es�tur�, extrem de costisitoare, care are �n structur� plumb, cu rol protector. �es�tura de plumb, realizat� de c�tre firma american� „QI Collection“, este extrem de scump� �i, sus�in surse neoficiale, c� un intermediar, un anume domn V. Stoenescu, fost general de securitate, care a intervenit �n cadrul contractului, a f�cut s� creasc� �nfior�tor pre�ul lenjeriei anti-radar.
Pentru radarele de tip vechi, extrem de periculoase, este posibil s� se �ncerce folosirea unor piese de lenjerie dublate cu kevlar, ne-a declarat, destul de amuzat de altfel, unul dintre cercet�torii de la Institutul de Fizic� Atomic� de pe platforma M�gurele, fizicianul �tef�ni�� Ganea. Singura problem� r�m�ne greutatea, destul de mare pentru un obiect de lenjerie, mai ales dac� e purtat de un poli�ist �n misiune. Pun�nd lucrurile �n balan��, e limpede, �ns�, c� nici nu se pune problema s� se renun�e la folosirea ei.
Fizicianul ne-a atras aten�ia c� lucrurile nu s�nt foarte curate nici �n leg�tur� cu aparatele anti-radar care s�nt comercializate �n Rom�nia. El este de p�rere c� studiul care a ajuns la OPC este, de fapt, trunchiat �i c� din el lipsesc concluziile legate de starea �oferilor obi�nui�i: „G�ndi�i-v� ce panic� s-ar crea dac� s-ar da publicit��ii rezultatele reale asupra poten�ei �oferilor. �i ce afacere ar fi cu lenjeria asta anti-radar. Deja, vreo doi tipi din poli�ie m� b�teau la cap s�-i ajut s� fac� mai mult�, s� o poat� vinde pe sub m�n�“.
CD-uri de bruiere se g�sesc �n comer�
Interes�ndu-ne, am aflat c� CD-ul de bruiere se comercializeaz�, �ntr-adev�r, �i �n Rom�nia, fiind importat de firma ProSpeed din Bucure�ti. Produsul este cunoscut sub denumirea de Cop Balls Killer �i const� �ntr-un CD de granula�ie ridicat�, cu pistele inscrip�ionate dup� o matrice spiral�, menit� s� creasc� efectul de rezonan��. Denumirea comercial� a produsului, destul de dificil de tradus �n rom�ne�te, este dat� de resentimentele profunde ale americanilor pentru poli�i�tii rutieri. De altfel, un studiu realizat de funda�ia Gallup relev� faptul c� 92,7% dintre �oferii americani care au cump�rat CD-ul CBK au f�cut-o motiva�i s� se r�zbune pe poli�i�tii care le dau amenzi, fa�� de doar 7,3% dintre automobili�ti a c�ror principal� motiva�ie este de a se proteja la excesul de vitez�. CD-ul amplific� efectul radia�iei radar reflectate de p�n� la zece ori, introduc�nd �i o eroare major� �n sistemul de m�sur�. Astfel, spre exemplu, un automobil care are pus �n parbriz un astfel de CD care trece cu o sut� de kilometri la or�, va fi m�surat cu o mie de kilometri la or�, vitez�, bine�n�eles, imposibil�. Propor�ional scade, �ns�, �i timpul p�n� la care se instaleaz� impoten�a la poli�i�tii care utilizeaz� aparatele radar. Contacta�i la telefonul 0331/401029, reprezentan�ii firmei ne-au v�ndut prin po�t�, contra ramburs, astfel de CD-uri, mult mai ieftine �i mai eficiente dec�t actualele detectoare radar (foto), la numai 5 RON bucata, plus taxele de expedi�ie. �ns�, au devenit foarte reticen�i ulterior, c�nd le-am cerut un punct de vedere pentru ziar. Nu s-a putut, �nc�, afla un punct oficial de vedere pentru a stabili dac� utilizarea acestor CD-uri e sau nu legal�.
Mai mul�i �oferi, din care unii au, deja, CD-uri obi�nuite ag��ate �n parbriz, s-au ar�tat foarte interesa�i de noul produs, f�r� a fi preocupa�i de s�n�tatea agen�ilor de circula�ie care folosesc radare, cei mai expu�i �n acest caz.
Atentie! Acest articol este un pamflet publicat pe 1 Aprilie.
|
Autentificare
