 C�tunul lupilor
• Brate�ul Unguresc este locuit, iarna, de cel mult zece familii • f�r� lumin� electric�, f�r� nici unul dintre beneficiile civiliza�iei, muntenii �i duc via�a dup� reguli r�mase din mo�i-str�mo�i • „pe vremea lui Ceau�escu, eram mai mul�i �n sat, acum, de bine ce se tr�ie�te, pleac� to�i“, spune un localnic din Brate�ul Unguresc • �n c�tunul aproape de cer, lupii url� iarna sub geamurile caselor • Brate�ul Unguresc. Un c�tun locuit, �n ciuda denumirii, �n majoritate de rom�ni. Neelectrificat. �ntins pe trei jude�e, dup� cum le place s� spun� localnicilor: Neam�, Bac�u �i Harghita. Administrativ, �ine de comuna Tarc�u, jude�ul Neam�. „Eu stau pe terenul jude�ului Harghita, dar cu inima s�nt �n Neam�“, must�ce�te nea Nelu, un muntean care a cobor�t, din c�tunul aruncat �n creierii mun�ilor, doar o singur� dat� anul acesta. Iarna, �n satul cu doar c�teva case b�tr�ne�ti, locuiesc cel mult zece familii.
Munteni cu mersul �i vorba ap�sate, pentru care via�a se scurge dup� reguli stabilite din mo�i-str�mo�i. Nimeni nu le-a schimbat �i nici n-au g�sit motiv s� le schimbe. Animalele au nume �i aproape fac parte din familie. „Doar n-o s� le strig «doamna vac�» sau «doamna oaie». Le-am pus nume“, a �uguit tot nea Nelu. Acesta doarme cu pu�ca de v�n�toare la c�p�t�i. Lupii dau iama des �n Brate�ul Unguresc. �i, �n s�tucul din mun�i, nu te ajut� nimeni dac� nu te aju�i singur. De ce nu pleac� din sat muntenii pe care traiul greu n-a reu�it s�-i dezve�e s� z�mbeasc� aproape la orice vorb�? De ce-ar pleca, se �ntreab� ei. Aici au tr�it p�rin�ii, bunicii �i str�bunicii lor, aici s-au n�scut, aici au cas� �i p�m�nt, �i-au �ntemeiat familii �i a�teapt� s� ajung� bunici. De�i, dup� cum avea s� ne spun� una dintre c�l�uzele care ne-au dus pe �ngustele drumuri de munte, p�n� �n c�tun, „acum c��iva zeci de ani, tr�iau mai �n civiliza�ie dec�t azi“. Atunci, era cale ferat�; era chiar un magazin de unde puteai face cump�r�turi. Acum, s�nt doar c�teva case pe hornurile c�rora ies fuioare sub�iri de fum. Altele s�nt p�r�site �i z�mbesc �tirb, cu ochiuri de geam sparte. Nici vorb� de magazin. Nici vorb� de cale ferat�. Iar ce se mai �nt�mpl� prin �ar� afl� ascult�nd, aproape cu evlavie, seara, un radio cu baterii.
Drum pavat cu inten�ii bune: A.F. Cinstitu'
Am pornit spre Brate�ul Unguresc �ntr-o diminea�� rece de martie. C�l�uze ne-au fost primarul de Tarc�u, Iulian G�in�, vicele �i �eful de post T�r���. „O s� mergem cale de vreo 20-30 de kilometri. Sper ca drumul s� fie bun“, ne-a spus primarul de Tarc�u, �n timp ce �nc�rca �n ma�in� ni�te saci cu f�in� �i t�r��e pentru cei din Brate�. „Ei coboar� mai rar, mai ales acum, iarna, �i-i mai ajut cum pot �i eu“. Drumul a trecut mai �nt�i prin Brate�. O scurt� oprire la un magazin mixt. „Iau ni�te p�ine s� le duc, c�, la ei, mai greu cu p�inea“, a explicat primarul. Dacia Papuc s-a pus din nou �n mi�care. �n Brate�, casele b�tr�ne�ti alterneaz� cu vile impun�toare, construite recent. Intr�m �n p�dure, dup� ce l�s�m �n urm� c�teva zeci de case de vacan��. „S�nt mul�i oameni importan�i care �i-au f�cut c�su�e aici. E frumos, aer curat“, spune unul dintre �nso�itori. S�nt �i investitori �ugube�i. Unul dintre ei �i-a denumit firma „AF Cinstitu“.
Un viraj la dreapta, �i lu�m drumul de munte �n piept. Pe drum ne intersect�m cu c�teva tafuri �nc�rcate cu bu�teni. O scurt� oprire, �i �eful de post verific� actele. „�n regul�, drum bun“. Pe m�sur� ce urc�m �n munte, pare c� mergem pe sticl�. L�ng� un pode�, o cruce. Un t�n�r a murit aici, dup� ce s-a r�sturnat peste el un TAF. Primarul �i aminte�te c� a copil�rit cu d�nsul. A uitat s� ia cu el o lum�nare. �i pare r�u.
M�n�stirea cu patru c�lug�ri �i trei morminte
Cu doar c��iva kilometri �nainte de a ajunge la Brate�ul Unguresc, ne oprim la M�n�stirea Sf�ntul Ilie. Aici vie�uiesc patru c�lug�ri �i un pictor de icoane din Gala�i. C�nd am ajuns noi, stare�ul �i doi c�lug�ri erau pleca�i la M�n�stirea Bistri�a. Chiliile, �n num�r de zece, �i biserica m�n�stirii r�m�seser� �n grija unui c�lug�r �n v�rst� de 61 de ani, Vasile Baciu, �i a pictorului Ioan Pietreanu, venit �n mun�ii Tarc�ului, tocmai din Gala�i. �n biserica mic� e �ngrozitor de frig. Sfin�ii privesc sever la vizitatorii nea�tepta�i. L�ng� biseric�, un fel de monument, de fapt o cruce, pe bra�ele c�reia erau prinse, f�cute din lemn, un ciocan �i un cle�te. La baza crucii - un craniu, f�cut tot din lemn. Simbolurile ne-au fost deslu�ite de c�lug�rul de 61 de ani: „E vorba despre r�stignirea lui Iisus Hristos. Are �i suli�a cu care a fost �mpus �n coast� �i buretele din care i s-a dat s� bea o�et. Apoi, ciocanul cu care i-au fost b�tute cuiele �i cle�tele cu care i-au fost scoase. Capul de mort, de jos, simbolizeaz� moartea M�ntuitorului“.
Chilia pictorului reu�e�te, cumva, �n ciuda austerit��ii �i a frigului, s� fie cald�, primitoare. Pe masa de lucru, o icoan� a lui Iisus. „Stau aici pentru c� este mai mult� lini�te. Am familie �n Gala�i �i merg acas� cam o dat� la dou� luni“, se justific�, parc�, pictorul Ioan Pietreanu, pentru c� l-am g�sit �n a�a pustietate.
�n curte, cimitirul m�n�stirii. Doar trei morminte: al celui care a donat p�m�ntul pe care a fost ridicat l�ca�ul de cult, al unui c�lug�r �i al unui s�tean din Brate�ul Unguresc. Am plecat, �n minte r�sun�ndu-ne r�spunsul dat de fratele Baciu la �ntrebarea dac� nu se tem de ho�i: „Nu vin ei oamenii la slujb�, d'apoi la furat“.
Muntenii
Cerul plumburiu, norii uni�i cu v�rfurile mun�ilor. Pe creste, z�pad� viscolit�. Intr�m �n Brate�ul Unguresc brusc, dup� o cotitur� a drumului. C�teva case vechi, din lemn. Grajduri tot din lemn. Gr�mezi de lemne de foc. Trecem o punte �ngust�, din c��iva bu�teni, pentru a ajunge acas� la Petru Turnea. Muntele �i p�durea par c� se pr�bu�esc peste c�su�a din lemn. F�cut� de tat�l lui Turnea, �n urm� cu 40 de ani. L�ng� cas�, o f�nt�n� cu cump�n� �i un �opron plin de unelte, pe care nu te-ai mai a�tepta s� le vezi dec�t la Muzeul Satului.
„Via�a e grea aici, la noi. Tare grea. Cre�tem animale. Munc� mult�. Pe vremea lui Ceau�escu, eram mai mul�i �n sat, acum, de bine ce se tr�ie�te, pleac� to�i“, sintetizeaz� nea Petru.
Secuii, autonomia �i nepotul lui Gheorghiu Dej
�n cas�, pe o mas� l�ng� fereastr�, o lamp� ne aduce aminte c� aici nu a ajuns curentul electric. S�ntem �n martie 2006, la un an de Uniunea European�. Om gospodar, de�i tr�ie�te �n creierii mun�ilor singur, familia sa av�nd cas� �n Bicazu Ardelean, Petru Turnea ne �mbie cu o cafea. �n soba b�tr�neasc�, focul arde vesel. Pe plit�, un ceaun mare. Dou� lavi�e de-a lungul unui perete. Un tablou vechi, ca �n casa bunicilor. �n ram�, poze ale gospodarului �mpreun� cu so�ia �i copiii, trei la num�r, to�i b�ie�i, de care este foarte m�ndru.
�tirile le aude la un aparat cu baterii. �tie ce se �nt�mpl� �n �ar�, a auzit �i c� secuii vor autonomie. �i are o solu�ie simpl�: „La secuii a�tia a�a le-ar trebui f�cut, cum am auzit c� ar fi spus nepotul lui Gheorghiu Dej: s� le fac� regiunea lor autonom�. Dar s� ias� afar� cu viz�, s� vedem ce or face. Doar ei s�nt �n centru, �nconjura�i de rom�ni. C�nd or vrea s� ias�, ori s� intre, s� le ia c�te 600 de euro“.
Festin cu coco� �n unt �i vin „de brad“
Urm�toarea oprire e la Ion Cr�ciun, nea Nelu, cum �i zic to�i munteanului �ndesat, cu ochii alba�tri, juc�u�i nevoie mare. O fa�� rotund�, cu o mustea�� bogat�, „pe oal�“. Se uit� direct �n ochii t�i �i ��i str�nge m�na cu putere. Vorbe�te muntene�te, cu o voce care te scoate din c�m�ru�a �n care ne-a invitat. Cu el mai stau so�ia �i mezina familiei, o zg�tie de �apte ani�ori. Femeia e trimis� s� preg�teasc� de m�ncare pentru oaspe�i. „Pe oamenii care vin de pe drum s�-i pui �nt�i la mas�“, ne �nva�� Nea Nelu �i toarn� �n pahare ni�te palinc� aprig�: „Hai lua�i, ca s� ne �mp�c�m“, tun� cu vocea sa groas� �i-�i �ncre�e�te toat� fa�a, �ntr-un hohot de r�s s�n�tos. Noroc �i s�n�tate, a venit vremea pove�tilor. �n timpul �sta, so�ia a fugit la buc�t�rie. Curio�i, am urmat-o. Pe soba cu plit�, �ncins� de un foc stra�nic, apare ca, prin minune, un ceaun mare, �n care e pus� la fiert m�m�liga. �ntr-o alt� oal�, un coco� m�run��lit fierbe �n unt. Mirosul ��i sap� o gaur� �n stomac. Pe o farfurie s�nt c��iva bulg�ri mari de ca� galben ca lum�narea. �ntr-un alt ceaun, fierb c��iva cartofi t�ia�i cuburi, �n�bu�i�i. Nea Nelu, �ntre dou� pove�ti, d� o fug� �n beci, ocolind �n curte un cuptior din lut. Se �ntoarce cu o putinic� plin� ochi cu mur�turi. Gogo�ari �i conopid�. Mai are �i o butelc� de vin „de brad“. Una dintre c�l�uze ne dumire�te: e vin din struguri adu�i din jos, da' banii cu care au fost cump�ra�i au provenit, o parte, �i din v�nzarea unor sc�nduri de brad. Sau, dac� nu-i a�a, a�a e vorba din bunici. Bun vinul de brad, merge uns cu coco�ul care �i-a dat duhul �n unt, peste care ai pus niscaiva ca�, iar �n tigaia unde a fiert lighioaia �ntingi cu buc��i mari de m�m�lig� t�iat� cu a�a. „Mare calic �la de-o inventat furculi�a. Eu nu m� poci s�tura dac� nu apuc cu m�na. Lua�i, nu v� sfii�i“, �uguie nea Nelu. De parc� mai e nevoie de �ndemn.
Cu lupii la geam �i pu�ca la cap
Pove�tile au �nceput de la primul pahar de p�linc�. H�tru, nea Nelu ne-a spus, mai �nt�i, cum de-a r�mas el �n Brate�ul Unguresc. C� doar armata a f�cut-o la Constan�a: „Pl�ngea o machidoneanc� �n gar�, c�nd am terminat armata. Eu i-am z�s: «Las' c�-mi iau livretul �i m-oi �ntoarce». Da' m-am mai �ntors!? Aici am r�mas, aici mi-am f�cut familie, aici am p�m�nt �i cas�“. Deasupra patului, �ntr-un cui, at�rnat� o pu�c� de v�n�toare. Explica�ia nu se las� a�teptat�. „Aici, la noi, dau lupii. Deun�zi, mi-o luat o junc�. Da' ce, am apucat s� iau pu�ca? Cu un b�� am ie�it la el. P�n� la urm�, a l�sat-o. Alt�dat� mi-a luat o oaie. Era un lup b�tr�n, f�r� col�i, c� nu era dec�t oleac� zgr�p�uit� la g�t, c�nd a l�sat-o“. Pove�tile curg �n c�m�ru�a cu icoane pe pere�i �i pu�ca deasupra patului. M�ncarea toarn� plumb �n picioare, iar vinul �ndeamn� la alte istorisiri.
Revelion cu „pu�c�turi“ �i �ampanie r�mas� nedesf�cut�
Ultimul revelion nea Nelu l-a f�cut �n grajd. „Poi dac� atunci i-o venit sorocu' la o vac�. Toat� noaptea am stat �n grajd l�ng� ea. Taman de Revelion �i-o g�sit. Doar am vrut s� cobor, numa' c-am v�zut c� se preg�te�te. Mi-am zis, s� vezi c� fat� chiar de Revelion. I-am dat liber lui baiat�-meu Florin s� coboare, �i eu cu fimeia am r�mas. Am luat o sticl� de �ampanie, da' ce, am apucat s� o desfac? Uite-o acolo. T�t� noaptea am stat �n grajd. Da' ce-or pocnit aia de la D�muc. S-a auzit peste v�i. Am ie�it �i eu �i am pu�cat de c�teva ori, apoi m-am �ntors �n grajd“, �i aminte�te must�cind a r�s nea Nelu. O alt� junc� l-a �inut tot o noapte treaz. A f�tat pentru prima oar� �i vi�elul mai era �i �ntors. Povestiri de om �nv��at cu via�a grea, pentru care animalele fac aproape parte din familie. Au nume: P�dureana, M�ndru�a, Florica, R�ndunica, Viraga, Chitro�ca. Nea Nelu cre�te animale, c� a�a a prins din mo�i-str�mo�i. Cu laptele nu prea are ce face, c� nu vine nimeni s�-l ia. O parte �l d� la porci. De aia �i fierbe tot �n unt. „Uleiul cost� bani �i pe �tia de unde s�-i iei? Unt avem din bel�ug �i fierbem �n el“. Dup� o zi de munc�, obi�nuie�te s� scoat� o sticl� de vin din beci �i s� mai stea la un pahar cu b�iatul mai mare, Florin. Acum e plecat, c� i-a venit sorocul s� plece �n armat�. Cine �tie dac� o mai reveni �n Brate�ul Unguresc.
Cobor�rea
Ne-am rupt cu greu din c�m�ru�a �nc�lzit� a lui nea Nelu. I-am mul�umit frumos de g�zduire. Am �nceput s� „cobor�m“, cum zic muntenii drumului spre Tarc�u. Reveneam la civiliza�ie, telefoanele mobile aveau din nou semnal. Mesaje cu apeluri pierdute, c�t fuseser�m rup�i de lume. Au reap�rut st�lpii de energie electric�. Am trecut din nou pe l�ng� firma lui AF Cinstitu. Apoi, la �osea. Imagini familiare, cu at�t mai �terse. Vii r�m�seser� �n g�nd c�su�ele m�runte, dar primitoare, culmile mun�ilor �ngem�nate cu cerul plumburiu �i chipurile muntenilor. �n urechi r�sunau, �nc�, vocile puternice �i calde. Oamenii din Brate�ul Unguresc, satul neelectrificat din trei jude�e. O alt� lume sau o lume de demult apus�.
Am �ncercat s� mi-l imaginez pe nea Nelu �n mijlocul ora�ului, �nghesuit �ntr-o cutie de chibrituri, �ntr-un bloc cu 10 etaje. F�r� animale, f�r� pu�c� la cap�tul patului, f�r� lupii care url� sub geam. Imposibil. Nea Nelu, nea Turnea, nea Gheorghe a lui Eti s�nt ai Brate�ului Unguresc. Au inim� �n acel loc. Noi putem merge oric�nd acolo. Ca musafiri. Vor deschide larg u�a, ne vor pune la mas�, ne vor osp�ta din bucatele lor, ne vor omeni cu un pahar la gura sobei. �i vor pune al�turi, ca pe o bucat� cald� de p�ine, omenia lor. Via�a lor. Mai simpl�, mai senin� �i mai apropiat� de cer ca a noastr�.
|
Autentificare
