Confort termic cu 26 de milioane de euro
• reabilitarea sistemului centralizat de �nc�lzire al Pietrei a dep�sit 111,5 milioane de lei • vreo 10 milioane s-au dus numai c�tre reabilitarea termic� a scolilor si gr�dinitelor • C�ldurile care �i trec pe pietreni pe timp de iarn� si apa cald� care-i spal� pe timp de var� fac vreo 25 de milioane de euro. Bani pl�titi din bugetul local, din credite si, sporadic, de la guvern. Potrivit raportului emis de primar privind utilizarea sumelor investite �n reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termic� a municipiului Piatra Neamt, din 2006 p�n� �n prezent s-au dat exact 111.523.722 lei firmelor care au executat lucr�rile, celor care au �ntocmit documentatiile, furnizorilor de utilit�ti si statului, pentru autorizatii si avize. Raportul spune c�, �n 2004, la preluarea mandatului, Aqua Calor, care furniza agent termic �n Piatra Neamt, avea centrale termice „care nu erau si nu puteau fi autorizate ISCIR, continuarea function�rii lor �n aceste conditii fiind infractiune“. Aqua Calor mai avea si datorii la gaz, vreo 23 de milioane de lei, „fapt care se datora si neprimirii sumei de 6,766 milioane lei ajutoare b�nesti acordate populatiei pentru �nc�lzirea locuintei“, zic cei de la prim�rie. Astfel, explic� ei, municipalitatea a fost „obligat� s� realizeze un proiect de modernizare a �ntregului sistem termo-energetic, �n valoare de 111.523.722 lei, �n caz contrar exist�nd riscul ca pietrenii racordati la sistemul centralizat s� r�m�n� f�r� ap� cald� si c�ldur�“. Din suta de milioane necesar�, desi ar fi trebuit s� acopere m�car vreo 27 de milioane de lei, guvernul a acordat �n perioada 2005-2008 numai vreo 16,5 milioane, restul fiind acoperit din credite si fonduri proprii ale prim�riei. �n 2009 Piatra Neamt a primit 2,7 milioane de lei, iar anul acesta au venit 3,28 milioane de lei. Prin Ministerul de Interne. Banii s-au dus �n principal pe achizitia centralelor noi, containere si instalatii. Start Erg Burners a primit 51.753.653 lei, din care 40 de milioane numai pentru utilaje. Aproape 1,9 milioane a luat E-On Moldova, vreo 500.000 de lei E-On Gaz, 18.825 lei ISCIR, �n jur de 200.000 de lei s-au dat mai multor firme pentru proiectare si studii, 1,32 milioane au costat avizele detin�torilor de utilit�ti, iar restul banilor, p�n� la 100.806.355,11 lei s-au dus c�tre 19 firme mai mari sau mai mici, pentru lucr�rile efective. O parte din bani, vreo 10 milioane, s-au dus �n reabilitarea termic� a scolilor. Proiectarea, achizitia si montarea centralelor termice la scoli si gr�dinite, executate de Moldocor si Confort Therm, s-au pl�tit cu 5.136.125 lei, centrala termic� la sala de sport a scolii nr. 2, lucrare prins� de Antrepriza Reper Construct, a costat 102.439 lei, iar contractele din 2007, 2008 si 2009 privind centrala termic� de la Scoala nr. 1 si reabilitarea termic� a unit�tilor de �nv�t�m�nt din oras executate de aceeasi firm� s-a achitat cu aproape 5,5 milioane de lei. Per total, confortul termic si eficienta energetic� a scolilor a costat 10.717.366 lei.
|