Confort termic cu 26 de milioane de euro
• reabilitarea sistemului centralizat de încãlzire al Pietrei a depãsit 111,5 milioane de lei • vreo 10 milioane s-au dus numai cãtre reabilitarea termicã a scolilor si grãdinitelor • Cãldurile care îi trec pe pietreni pe timp de iarnã si apa caldã care-i spalã pe timp de varã fac vreo 25 de milioane de euro. Bani plãtiti din bugetul local, din credite si, sporadic, de la guvern. Potrivit raportului emis de primar privind utilizarea sumelor investite în reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã a municipiului Piatra Neamt, din 2006 pînã în prezent s-au dat exact 111.523.722 lei firmelor care au executat lucrãrile, celor care au întocmit documentatiile, furnizorilor de utilitãti si statului, pentru autorizatii si avize. Raportul spune cã, în 2004, la preluarea mandatului, Aqua Calor, care furniza agent termic în Piatra Neamt, avea centrale termice „care nu erau si nu puteau fi autorizate ISCIR, continuarea functionãrii lor în aceste conditii fiind infractiune“. Aqua Calor mai avea si datorii la gaz, vreo 23 de milioane de lei, „fapt care se datora si neprimirii sumei de 6,766 milioane lei ajutoare bãnesti acordate populatiei pentru încãlzirea locuintei“, zic cei de la primãrie. Astfel, explicã ei, municipalitatea a fost „obligatã sã realizeze un proiect de modernizare a întregului sistem termo-energetic, în valoare de 111.523.722 lei, în caz contrar existînd riscul ca pietrenii racordati la sistemul centralizat sã rãmînã fãrã apã caldã si cãldurã“. Din suta de milioane necesarã, desi ar fi trebuit sã acopere mãcar vreo 27 de milioane de lei, guvernul a acordat în perioada 2005-2008 numai vreo 16,5 milioane, restul fiind acoperit din credite si fonduri proprii ale primãriei. ÃŽn 2009 Piatra Neamt a primit 2,7 milioane de lei, iar anul acesta au venit 3,28 milioane de lei. Prin Ministerul de Interne. Banii s-au dus în principal pe achizitia centralelor noi, containere si instalatii. Start Erg Burners a primit 51.753.653 lei, din care 40 de milioane numai pentru utilaje. Aproape 1,9 milioane a luat E-On Moldova, vreo 500.000 de lei E-On Gaz, 18.825 lei ISCIR, în jur de 200.000 de lei s-au dat mai multor firme pentru proiectare si studii, 1,32 milioane au costat avizele detinãtorilor de utilitãti, iar restul banilor, pînã la 100.806.355,11 lei s-au dus cãtre 19 firme mai mari sau mai mici, pentru lucrãrile efective. O parte din bani, vreo 10 milioane, s-au dus în reabilitarea termicã a scolilor. Proiectarea, achizitia si montarea centralelor termice la scoli si grãdinite, executate de Moldocor si Confort Therm, s-au plãtit cu 5.136.125 lei, centrala termicã la sala de sport a scolii nr. 2, lucrare prinsã de Antrepriza Reper Construct, a costat 102.439 lei, iar contractele din 2007, 2008 si 2009 privind centrala termicã de la Scoala nr. 1 si reabilitarea termicã a unitãtilor de învãtãmînt din oras executate de aceeasi firmã s-a achitat cu aproape 5,5 milioane de lei. Per total, confortul termic si eficienta energeticã a scolilor a costat 10.717.366 lei.
|