H�rtia higienic�
La vita e bella
Noi stiri care se preumbl� prin viata noastr� �mp�nat� de politichie, scandaluri, sex la nivel �nalt, vizite interstatale desf�surate la c�rciumi de cartier, extr�d�ri consolatoare si goana perpetu� dup� bani. Ba, ca stire de ultima or�, tot �n numele banilor, avem si �mpusc�turi si, din p�cate, victime. Aflu astfel, printre alte minuni ale acestui t�r�m binecuv�ntat de lumina vremurilor actuale, c� Banca National� propune parlamentarilor s� scoat� din lege dreptul ONPC de a suspenda autorizatiile b�ncilor. �nduios�toare grij� fat� de bancheri! La r�ndul lui, presedintele c�m�tarilor institutionalizati din Rom�nia, un omulet - era s� spun verde, dar am constatat c� hotii, �n ciuda faptului c� bat spre cenusiu, nu au o culoare specific� - la prima vedere destul de ramolit si care, cu toate c� e b�nuit a fi plin de bani arat� ca un recenzor agricol, ba mai mult, cred c� nu st� prea bine cu prostata si nici cu alte organe, dup� c�te se citeste pe fata lui (dar asta nu e treaba mea ci a doctorului curant), se �nfoia la televizor �ntr-una din serile trecute, r�toindu-se agresiv la un moderator indulgent care se mira c� b�ncile, chiar si �n marasmul acesta al Rom�niei de cosmar, vor s� fac� profit. A recunoscut, de altfel, c� �sta este scopul lor. Si scopul scuz� mijloacele, dup� cum am �nv�tat la botanic�. Omul - putem s�-i spunem asa, desi e bancher - e cinstit �n felul lui. Dar mijloacele folosite pentru atingerea scopului s�nt cel putin tembele. Toat� lumea asta e plin� de dementi, asa c� de ce ne-ar mai mira �nc� unul autohton. �sta este un elogiu, de bun� seam�. Si nu vreau s� m� exprim insult�tor, dar a nu tine seama de evidente si de realitatea at�t de conving�toare din juru-ne, este cel putin o grav� boal� psihic� alimentat� de furia oarb� de a face bani cu orice pret. Domnilor, potoliti-v�! Vorba lui Moromete c�tre fiii s�i rebeli: „De unde s� v� dau mai mult dac� at�ta este?“ Chiar, de unde, domnule recenzor agricol? C�nd ati aruncat nada �n st�nga si-n dreapta v-ati multumit cu garantia unei adeverinte salariale, f�r� s� v� pese de gradul de �ndatorare al clientului. Dac� lucrurile s-au schimbat �ntre timp, ce vin� avem noi? Voi stiti mai bine ca oricine, doar s�nteti specialisti, c� �n afaceri exist� doar dou� variante: c�stigi sau pierzi! Riscurile ti le asumi. Dar v-a lipsit �ntotdeauna curajul acesta. Trebuia s� c�stigati perpetuu. E vremea s� aflati c� nu se (mai) poate. Chiar dac� �n disperare de cauz� v� aliati cu cetele de mafioti. Voi �i numiti recuperatori. Dec�t s� usurati clientul de povara c�torva comisioane, preferati s� vindeti creditul cu 10 sau cel mult 30 la sut� din valoarea sa. Trebuie s� tr�iasc� si recuperatorii, nu-i asa? C� si ei s�nt oameni, ce naiba! Afacerile astea sc�rnave au darul s� ne revolte, s� ne �nversuneze si s� ne fac� �nd�r�tnici. Prea ne credeti prosti. Si nu stiu cu ce drept, stimati analfabeti care nu stiti c� verbul „a trebui“ este invariabil. Dar asta e o problem� de gramatic� ce dep�seste tabla �nmultirii. Ca finete.
C�nd primesti �n cutia postal� un plic pe care scrie cu litere pe care le-ar vedea si un suspect de glaucom: „Atentie! Continut important!“ nu se poate ca inima s� nu-ti pulseze panicat�, s� nu-ti creasc� brusc colesterolul si s� nu fii �n pragul tahicardiei. Dac� vezi si emblema unei „celebre“ - oare de ce?! - firme de „recuperatori“, (meserie modern�, n�scocit� de democratie), precis ti se �nmoaie picioarele. Pentru c�, dup� ce desfaci cu m�na tremur�nd� plicul, afli c� te afli �n conflict cu o membr� a Grupului..., si urmeaz� o titulatur� pompoas�, care, orgolioas� si mult prea vanitoas�, simte nevoia, �nainte de a te „soma“, s� se autocaracterizeze plin� de emfaz�: „lider de piat� �n Europa Central� si de Est (normal, �n lumea a treia a Europei) �n colectarea creantelor (aici mergea o virgul�, dar distinsii colectionari recuperatori au dat rar pe la scoal�, dup� cum dovedeste alc�tuirea gramatical�) av�nd peste 85.000 de clienti (aoleu! eu credeam c� de cititori. Era altceva!) ce au �ncredere �n serviciile companiei noastre (adic� a lor) si �n cei 4.600 de angajati“ (tot ai lor, fireste). Ca s� vezi c�te locuri de asa-zis� munc�. Cu num�rul acesta de tr�ntori care stau ziua �ntreag� c�lare pe telefoane se f�ceau c�teva mii de kilometri buni de autostrad�. Mai ales c�, i-am v�zut, unii s�nt procopsiti cu adev�rate structuri bovine, fiind �n stare s� care bolovani �n pas de defilare. Evident, dac� nu si-ar irosi energia, dup� orele de program, �n baruri si cafenele - unde mai nou se trage cu pusca - al�turi de fetite care, nu-i asa?, apreciaz� lucr�torii de la finante si, mai ales, pe cei de la b�nci. Si, �n plus, dup� c�te se pare, ei nu s�nt dispusi la restructur�ri. Stau bine; poporul lucreaz� pentru ei. Recunosc, pe mine personal trufasa prezentare m-a impresionat profund. Aproape c� le-am pl�ns de mil�. Si am regretat faptul c�, �n ciuda eforturilor depuse de cea mai tare din parcare agentie de recuperare s�nt nevoit s�-i tratez cu refuz. Suma invocat�, departe de a fi realist�, poate fi caracterizat� ca fiind, nici mai mult nici mai putin, demn� de un science-fiction exaltat �ntr-un exercitiu steril de imaginatie. Cu at�t mai mult cu c�t aveam s� descop�r si c�teva detalii semnificative. Printre acestea si faptul c� suma comisioanelor (la plural, atentie! Deci este mai multe) si a dob�nzii (una, da’ bun�!), dep�seste cu de cel putin trei ori suma creditului restant. Si toate la un loc reprezint� noua mea retributie pe vreo cinci luni. Or, asemenea b�taie de joc fat� de munca mea cinstit� si de banii c�stigati cu mult� trud�, nu pot pentru ca s� mai suport. Mai mult dec�t at�t, r�sfoind contractul �ncheiat cu banca debitoare, nu am g�sit nic�ieri vreo clauz� prin care s� se specifice posibilitatea si dreptul ei de a cesiona creditul vreunei terte persoane sau institutii. Asta denot� putin� neglijent� �n abordarea lacom� si nes�tioas� din anii trecuti. De care, dati-mi voie s� m� folosesc. Dar astea s�nt argumente care, atunci c�nd va fi cazul, vor fi interpretate dup� normele juridice. Care sper c� �nc� mai functioneaz�. Presupun�nd c� mai functioneaz� ceva �n Rom�nia. Asa c� mi-am �nvins excesul de sensibilitate si am aruncat h�rtia, intention�nd s� m� sterg cu ea la... Pardon! Am constatat, ulterior, c� nici m�car la asta nu e bun�. Prea e dur�. Chiar si �n exprimare, dup� cum ati putut constata. Asa c� am r�mas la ideea c� La vita e bella numai dac� folosesti consecvent tot... h�rtia higienic�.
|