9.169 de audiente la primarul Gheorghe Stefan
• din vara lui 2004 p�n� �n august 2007 • �n topul problemelor pietrenilor s�nt legile p�m�ntului, modul de lucru al societ�tii Locato, banii si necazurile f�cute de compartimentele prim�riei • Peste nou� mii de pietreni au ajuns s� se pl�ng� primarului Gheorghe Stefan, de la �nvestirea acestuia �n fruntea municipiului. Bilantul audientelor acordate din 2004, p�n� �n luna august 2007, arat� c� zilnic nou� cet�teni au intrat �n audient� la capii prim�riei s�-si spun� p�surile. Din totalul de 9.169 audiente, 2.500 au fost �n ultimele sase luni ale anului 2004, 2.631 de audiente �n 2005, 2.542 audiente �n 2006 si 1.496 �n primele opt luni ale anului curent. 60% din cazuri se rezolv� direct prin fisa de audient� introdus� de Biroul pentru dialog social si consiliere civic�, iar restul se solutioneaz� �n maxim o s�pt�m�n�. Toate audientele ajung la Biroul de dialog. Gheorghe Stefan a decis �nfiintarea acestuia, ca o continuare a biroului de consiliere civic� �nfiintat la PNL �n timpul b�t�liei electorale pentru prim�rie. A aplicat modelul si la Prim�ria Piatra Neamt, pentru c� era aglomeratie de cazuri, erau diverse probleme reclamate, care aveau nevoie de informatii si elemente suplimentare. Cum datele prezentate de reclamant nu putea fi verificate pe loc si trebuia cerut� mereu p�rerea specialistilor si a juristilor, s-a decis angajarea consilierului Irina Hirte si a asistentului acesteia, Alina Mititelu. Care primesc omul, �i noteaz� datele si problema, fac fisa de audient�, se organizeaz�, caut� si rezolv� necazul. Dac� e de competenta prim�riei. Oricum, functionarii percuteaz� mai operativ c�nd s�nt �ntrebati de un consilier municipal, cum este Irina Hirte, dec�t c�nd s�nt abordati direct de cet�teanul muritor de r�nd. Irina Hirte spune c� „toate cazurile venite la Biroul pentru dialog social si consiliere civic� s�nt prezentate primarului, care decide �n toate situatiile, nu numai prin semnarea unor r�spunsuri, ci si prin informarea direct� despre fiecare petent �n sedintele s�pt�m�nale“. „Primarul cere, �n urma solicit�rilor cet�tenilor, analiza unor probleme, �mbun�t�tirea sistemului de lucru, verificarea solutiilor g�site si extinderea unor solutii date cazurilor individuale la o categorie �ntreag�, cum a fost cazul garajelor de la Piata Central�. Dup� ce au fost evidentiate mai multe probleme la birou �n sedintele s�pt�m�nale, primarul a cerut modificarea sau completarea unor legi. De exemplu, Legea 10 limiteaz� �n timp dreptul de proprietate, ceea ce este �n contradictie cu prevederile Constitutiei referitoare la proprietate. Tototdat�, domnul primar face propuneri argumentate de �mbun�t�tire a activit�tii generale din prim�rie, propuneri ce respect� �n primul r�nd cadrul legal si r�spund �n acelasi timp interesului cet�teanului“, spune Irina Hirte.
Probleme la Cadastru si Patrimoniu
Cele mai multe reclamatii cu care s-a confruntat prim�ria pietrean� �n acesti trei ani si jum�tate au la baz� legile fondului funciar. Pe locul secund �n topul necazurilor oamenilor s�nt asociatiile de proprietari si modul de lucru al societ�tii Locato, care administreaz� toate locuintele prim�riei si preia, treptat-treptat, sistemul de �nc�lzire centralizat. Pe urm�toarea treapt� a podiumului reclamatiilor se afl� problema centralelor termice tip container si a centralelor de apartament pentru pietrenii considerati „cazuri sociale“. S�nt foarte multe reclamatii la adresa unor compartimente ale prim�riei. Cele mai hulite au fost Cadastru si Patrimoniu, datorit� �nt�rzierilor ap�rute la termenele legale de solutionare a cererilor pietrenilor. Nici modul de eliberare a certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire, documentatia si procedura de concesionare/�nchiriere terenuri nu s�nt �ntru totul pe placul oamenilor. Au mai fost reclamate taxele de concesiune si �nchiriere, deficientele din contractul cu Brantner, problemele ap�rute �n programul de salubrizare, probleme legate de locuinte ANL sau sociale, terenuri pentru tineri, impozitele anuale, transportul �n comun, gratuit�tile pentru pensionari, accesul �n strand, ajutoarele de urgent�, integrarea rromilor, lucr�rile gospod�resti-edilitare f�cute �n oras, dosarele la Legea 247/2005 trimise la Bucuresti pentru Fondul Proprietatea, relatiile cu alte institutii judetene, cur�tenia stradal�, iluminatul public, trotuarele si constructiile vechi, f�r� contract pe teren, f�r� autorizatie de construire sau f�r� ambele.
|