Culturi „exotice“ �n Neamt
• si �n judetul nostru ar putea aparea capsunari „sadea“, �n conditiile �n care a fost �nfiintata prima plantatie • afinele, piersicile sau andivele s�nt alte plante ce pot aduce profit frumos agricultorilor •
O parte dintre fermierii nemteni s-au orientat catre sectoare inedite de activitate, ce ar putea sa le asigure supravietuirea �n conditiile �n care agricultura a ajuns �n stare jalnica, majoriatea culturilor fiind calamitate. C�tiva �ntreprinzatori au decis sa relanseze culturi „exotice“, nespecifice zonei, dar care, prin produsele lor, s�nt profitabile. Potrivit datelor furnizate de Directia Agricola si pentru Dezvoltare Rurala (DADR) Neamt, �n judet exista c�teva suprafete cutlivate cu andive, capsuni, arbusti fructiferi de afin precum si plantatii de piersici. Andivele reprezinta, de mai multi ani, o cultura traditionala �n comuna Gheraiesti, aici exist�nd chiar si o asociatie a cultivatorilor, iar legumele culese de pe micile suprafete particulare s�nt comercializate �n special la societati procesatoare, deoarece pe piata nu prea se cauta. �n special la Bucuresti, kilogramul de andive ajunge 10 lei. �n ceea ce priveste capsunile, judetul este „plin“ de agricultori care le cultiva, dar, cu o singura exceptie, toti au plantat fructele prin curti, gradini si �ntre r�ndurile de vita de vie. �n aceste conditii, capsunile nu reprezinta o sursa sigura de venit deoarece cantitatile obtinute s�nt foarte mici si nu se preteaza la procesarea industriala. Totusi, �n zona comunei Tupilati, un fermier particular a pus cinci hectare, dintre care trei �nca nu au ajuns la faza de rodire. De pe celelalte doua hectare productive, agricultorul a obtinut circa 10 tone, marfa care a ajuns, p�na la urma, pe piata. „�n cazul capsunilor cultivate pe suprafete mai mari, nu putem spune, deocamdata, daca metoda este, sau nu, productiva. La toamna vom face darea de seama, iar fermierii vor preciza ce au facut cu productiile. Andivele s�nt exploatate pe suprafete mici, iar producatorii din Gheraiesti se ocupa de comercializare direct. La nivel de judet mai exista o ciupercarie functionala, la Tibucani si o livada t�nara, de piersici, pe circa doua hectare, la B�ra. Tot ca o curiozitate, la Dumbrava Mare un producator particular are o sera destul de mare unde a plantat afin. Nu cred ca arbustul a ajuns sa produca“, a declarat inginer Carmen Samson, din cadrul DADR Neamt. Directorul institutiei, Liviu Bumbu, a precizat ca fermierii se orienteaza, din ce �n ce mai mult, catre plantele tehnice, din care se obtin biodieselul si bioetanolul, culturi care, �nsa, s�nt obisnuite �n zona.
|