Munca patriotica �mpotriva secetei

• oficialii nemteni lucreaza la strategia judeteana pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu • salvarea sta ďż˝n tabere de munca ďż˝n care elevii si studentii sa planteze copaci • ďż˝n paralel, se fac hďż˝rtii pentru irigatii, amenajari de iazuri, perdele de protectie pe drumuri si reorientarea spre culturi pretabile la zone aride •

E seceta ďż˝n 2007 si au aflat si mai-marii judetului. ďż˝n baza ordinelor venite de la Bucuresti, oficialii nemteni s-au pus pe facut strategii si planuri de reducere a efectelor secetei. ďż˝n vreme ce taranul se uita plďż˝ngďż˝nd la ogorul uscat si la camara goala, diriguitorii s-au ďż˝ntďż˝lnit si au pus bazele unui grup de lucru care sa elaboreze „strategia judeteana pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu“. Grupul reuneste Prefectura, agricultorii, Apele Romďż˝ne, Drumurile Nationale, Inspectoratul scolar si toate institutiile din subordinea Ministerului Agriculturii, de la Silvic, pďż˝na la Piscicol. Se va ďż˝ntďż˝lni saptamďż˝nal si are termen pďż˝na pe 4 septembrie sa dea la gata strategia antiseceta. Ieri, la prima ďż˝ntďż˝lnire, de repartizare echitabila a sarcinilor pe institutii, au fost mai multi absenti, ca dovada interesul aratat pentru aceasta problema. Cu gďż˝ndul la vremurile de altadata - cďż˝nd pionierii si utecistii sapau la sfecla, adunau cartofi, strďż˝ngeau castane, macese, mere sau struguri, colectau borcane si hďż˝rtie pentru ca munca n-a omorďż˝t pe nimeni - conducatorii au gasit solutia salvatoare: tďż˝nara generatie.

La umbra nucului batr�n, doi tractoristi...

Liviu Bumbu, sef al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, a spus ca, statistic vorbind, avem seceta o data la 40 de ani si de fiecare data ne prinde nepregatiti. „E ďż˝ncalzire globala, nu e, nu ne intereseaza! Trebuie sa stabilim ce se poate face pentru preďż˝ntďż˝mpinarea efectelor“, a afirmat el. Pe termen scurt, s-au dat bani ca despagubire, subventii pentru culturi. Pe termen mediu si lung ar fi vreo patru categorii de actiuni ce ne-ar scapa de uscaciune. Prima e cu ďż˝mpadurirea. „Ne trebuie copaci“, s-a strigat catre ďż˝mbunatatirile Funciare, ITRSV, Directia Silvica si Drumuri Nationale. „Ne laudam ca sďż˝ntem al treilea judet acoperit cu paduri, dar de la 78% cďż˝t era la ďż˝nceputul secolului trecut, am ajuns acum la 30%. Si nici atďż˝ta, pentru ca din padurile existente s-au facut extractii“, a declarat Liviu Bumbu. Aproape 1.000 de hectare trebuiau ďż˝mpadurite ďż˝n judetul Neamt ďż˝n ultimii doi ani, dar nu s-a facut nimic. ďż˝n plus, ďż˝n 2004, s-au dat doua hotarďż˝ri de Guvern care impuneau program de perdeluire cu copaci a drumurilor. De orice fel. Nu s-a facut nimic. De acum ďż˝nainte, ďż˝nsa, promit oficialii, se vor ďż˝mpaduri suprafete considerabile, se vor cauta si terenuri agricole degradate care sa fie ďż˝mpadurite, se va urmari programul national de plantat copaci si eventual va fi marit. Programul de perdeluire va fi reanalizat si esalonat ďż˝n timp, odata cu stabilirea banilor necesari, ca salcďż˝mul e mai ieftin ca stejarul.

Tineret, m�ndria tarii

Dupa ce facem rost de copaci si hďż˝rtii cu unde, ce si cďż˝nd sa plantam, acestia trebuie si bagati ďż˝n pamďż˝nt. De treaba asta s-ar putea ocupa silvicultorii, dar sďż˝nt ocupati cu padurile deja existente. Si atunci cautam pe altcineva. Elevii, de exemplu. „Vrem sa angrenam ďż˝n acest program cďż˝t mai multe forte. Putem face plantari folosind ca forta de munca cei de la Legea 416 si copiii, fara nici o conotatie veche. Vorbesc strict educativ, de tabere de munca asa cum sďż˝nt la americani cercetasii, ďż˝n care elevii sa planteze copaci si perdele“, a spus Liviu Bumbu. Adjunctul Eugen Vasiliu de la Inspectoratul Scolar l-a asigurat ca se poate face: „Daca exista material saditor, locuri de cazare ďż˝n tabere gasim. Putem face un program comun de actiuni“. Prefectul Toader Mocanu ar fi vrut o tura de munca patriotica scolareasca pďż˝na la 15 septembrie. E mai greu, ca si copacii se baga ďż˝n pamďż˝nt ďż˝n anumite momente. „Perioadele de ďż˝mpadurire sďż˝nt septembrie - octombrie si aprilie - mai“, a spus Eugen Vasiliu, adaugďż˝nd ca, daca e front de lucru, se poate cu placere, chiar mai devreme. Pďż˝na saptamďż˝na viitoare, se vor stabili deja taberele, cine va participa la ele, ďż˝n ce perioada, cďż˝t va costa, ce anume vor planta elevii, cďż˝nd si unde.

Apa face, apa trage

Alta actiune menita sa goneasca seceta vizeaza crearea unor salbe de iazuri. ďż˝n zonele din judet ďż˝n care se poate. Pentru asta se vor cauta surse de apa care sa formeze iazurile, se vor reamenaja iazurile vechi de la Podoleni, Trifesti si Romďż˝ni, se vor cere bani si se vor face grafice de esalonare ďż˝n timp a acestora. Se ocupa Apele Romďż˝ne si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, care n-a ramas nici macar cu un reprezentant ďż˝n Neamt, daramite o coada de peste ďż˝ntr-o balta. „Pďż˝na acum faceam greseala de a elimina excesul de umiditate din sol. Trebuie sa conservam apa. Apa nu trebuie dirijata sa o pierdem, ci conservata ďż˝n rezervoare, care pot fi aceste iazuri“, a spus Liviu Bumbu. Care iazuri pot fi folosite apoi pentru amenajarea irigatiilor. Desi ďż˝n Neamt sďż˝nt putine zone ďż˝n care irigatiile ar avea efect, se doreste reabilitarea amenajarilor de irigatii existente, dar si realizarea unora noi. De asta se cauta solutii pentru reabilitarea suprafetei de 4.232 ha care a fost irigabila ďż˝n Neamt pe vremuri. Si se va face o harta cu zonele neirigabile. Mari societati agricole - TCE 3 Brazi, Marsat Roman si Agroprod Girov - sďż˝nt interesate sa gaseasca noi suprafete care se preteaza la irigatii. S-ar putea folosi resursele de apa provenite din desecari. Trebuie, desigur, bani, grafice, esalonare, programe, hďż˝rtii.

Azi la c�mp un bob de pui...

ďż˝n fine, dar nu ďż˝n final, o ultima directie de urmat este renuntarea pe cďż˝t posibil la porumbul de mamaliga si orientarea spre culturi specifice zonelor aride, eventual masline sau curmali. Trebuie folosite soiuri de samďż˝nta rezistente la seceta, trebuie ďż˝nfiintate culturi ďż˝n functie de prognoza meteo: „Statistica arata ca ďż˝n 200 de ani, 18 sďż˝nt excesiv de secetosi, iar 20 sďż˝nt ploiosi“, a explicat directorul Bumbu. De toate se va ocupa Statiunea de Cercetare de la Secuieni, sub ďż˝ndrumarea directa a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Tot SCDA Secuieni va avea grija ca tehnologiile de lucru al solului sa fie specifice zonelor aride, ďż˝n functie de regiunile judetului si de calitatea solului. Care sol trebuie protejat si utilizat durabil, prin masuri care sa opreasca degradarea lui (eroziune, salinizare, inundatii, aciditate, alunecari de teren), care sa-l conserve prin „utilizare stiintifica“. Tot aici au fost trecute pe agenda de lucru si actiuni necesare pentru protectia si refacerea resurselor de apa dulce.
Lunea viitoare are loc o noua ďż˝ntďż˝lnire, iar marti se face raportare la Bucuresti. „N-au fost discutii artificiale“, spun oficialii, „Institutiile sďż˝nt obligate sa accepte aceasta activitate pe lďż˝nga activitatea lor specifica. Prezenta trebuie sa fie de suta la suta“. Om mai vedea...