RELEUL PIETRICICA: D�r�marea este bun�!
Salut demolarea oribilului grup statuar numit „Movil� de p�m�nt cu flori si sc�ri ude, cos inox si ceas electronic“ care a ur�tit buricul t�rgului vreme de patru ani. Ani de zile, nu mi-a venit s� cred c� un asemenea kitsch poate fi aprobat de conducerea unui oras �n care exist� o onorabil� comunitate de artisti plastici si o la fel de onorabil� grupare de oameni de cultur�. Acum avem un simplu sens giratoriu, un vamiducu-vamintorcu, cum spun arom�nii, care e bun asa. Un sens giratoiu simplu, f�r� complicatii.
Dar s� l�s�m d�r�mata si s� ne mut�m putin mai la st�nga, �n parcul numit „Parcul Stefan cel Mare cu Sirena mic�“. Toat� lumea stie c� Rom�nul Number One avea ochi alunecosi si inim� zburalnic�, dar chiar s�-i pui �n fata ochilor o fetiscan� cu alea goale, e prea mult pentru b�tr�nul nostru lupt�tor. Noaptea, c�nd parcul e pustiu, �nt�rziatii �l pot surprinde pe domnitor renunt�nd la falnica lui pozitie statuar� si tr�g�nd cu ochiul la micuta din Danemarca, chiar dac� aceasta este jum�tate peste. Desigur, �nt�rziatii care pot sesiza acest lucru nu s�nt credibili, �ntruc�t ori ies de la restauratul hotelului, ori din spatele acestuia, de la cr�sma numit� popular „La sapte plopi“. Care nu mai este. Singura nostalgie a unei eventuale d�r�m�ri a cr�smei ar fi l�utarii adev�rati care se mai produceau pe-acolo, mai ales vara, c�nt�nd valsuri si tangouri �n gr�dinita cu butuci. Revenind la Mica Siren� itinerant� (Centrul de Plasament Elena Doamna-Parcul Zoo-Parcul Municipal), ar fi indicat s� fie dus� si �n Piata Kog�lniceanu, ca s� mai �nc�nte si ochii b�tr�nului politician, apoi �n curtea casei Hogas, la umbra p�l�riei scriitorului. Si fiindc� tot vorbim de statuile din Piatra, �ndr�znim s� spunem c� except�nd cele c�teva trecute �n revist�, care s�nt clasice si dau bine, cele moderne, �n marea lor majoritate, pot fi trecute la capitolul kitsch (nu c�utati cuv�ntul �n dictionarul englezo-rom�n, c�-i de origine german�). Avem statui banale, de prost gust si de prost�l�u gust. Dar, ne-am �nv�tat cu ele si nu ne cer de m�ncare. Si c�nd m� g�ndesc ce a f�cut nebunul �la de Gaudi din Barcelona, mai ales c� stiu si eu, prin Piatra, unul sau doi asemenea nebuni.
|