„Crîncenul veac XX ºi ororile sale“
La Editura „Timpul“ a apãrut, cu sprijinul Ministerului Culturii ºi Cultelor, o „dare de seamã“ despre (o) viaþã: cartea „Crîncenul veac XX ºi ororile sale“, de Mihai David-Ghindãoani. Autorul, un dascãl din Ghindãoani, Neamþ, s-a nãscut la 14 martie 1907 ºi a mers „braþ la braþ“ cu secolul XX pînã în 17 martie 1999. „Crîncenul veac XX ºi ororile sale“ este un manuscris autobiografic, denumit iniþial „Viaþa mea“, pe care autorul i l-a încredinþat, înainte de „a pleca“, poetului ºi scriitorului Adrian Alui Gheorghe. Anul acesta, manuscrisul a fost tipãrit.
„Sînt convins cã aceastã carte va interesa foarte multã lume pentru cã e vorba nu numai despre Mihai David-Ghindãoani, e vorba despre Neamþ, despre nemþeni, despre noi toþi. Este, într-un fel, o carte «muzeu», fiecare «vizitator» rãmîne cu sentimentul cã acolo, în interior, se întîmplã ceva, ritual ºi magie, nemaivãzut ºi nemaiauzit, adicã o viaþã de om. Este o carte mai specialã, pentru cã Mihai David a încercat sã scrie despre toate tulburãrile pe care le-a strãbãtut în cei 92 de ani de viaþã, a încercat sã priceapã istoria pe care a trãit-o ºi a încercat sã înþeleagã sensul în care se îndrepta istoria României. Pe retina timpului, din «memoriul» lui Mihai David, se perindã o mulþime de chipuri ºi nume, se deruleazã fapte, se exprimã speranþe, mor oameni ºi se nasc oameni, dispar epoci istorice, se sfãrîmã mituri, se fãrîmiþeazã chipuri cioplite în lut. Este o mãrturie de viaþã, scrisã apãsat, cu farmec ºi cu foarte multã culoare localã. Spune el frumos la un moment dat cã, în aproape un veac de viaþã, poate mãrturisi la final, aºa cum spunea ºi Nechifor Crainic, «A stinge candelabrele în altare/ Cînd liturghia vieþii s-a sfîrºit/ Eu am trãit»“, a afirmat Adrian Alui Gheorghe, directorul Direcþiei pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Neamþ.
Mihai David-Ghindãoani a lãsat în urmã o excepþionalã biografie de dascãl ºi cîteva cãrþi. Una din operele sale este ºi descoperirea, valorizarea ºi editarea volumului „Memoriul meu“, o cronicã a satului Ghindãoani - ºi a satului moldav în general - de la sfîrºitul secolului al XIX-lea, scrisã de un þãran autodidact, Toader I. ªtefan. Volumul a fost publicat la Editura „Albatros“ din Bucureºti în 1980.
|