„Am fãcut din întoarcerea românilor acasã un tel“
• interviu realizat cu Sebastian Burduja, candidat independent Camera Deputatilor Reporter: Ati vorbit des despre revenirea acasã a românilor plecati peste hotare. Ei nu vor reveni fãrã a avea locuri de muncã si salarii decente....
Sebastian Burduja: Într-un judet în care avem în jur de 70.000 de angajati, sînt tot atîtia nemteni plecati la muncã peste hotare si 6.235 de copii care au cel putin unul din pãrinti plecat în strãinãtate. Am vorbit cu mii de tineri, iar cei mai multi recunosc cã vor sã plece din România dupã ce terminã studiile. Este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntã Neamtul, în special, si România, în general. Am fãcut din întoarcerea românilor acasã un tel. Eu însumi sînt un tînãr care dupã ce a studiat si muncit în SUA m-am întors sã fac ceva pentru România. Pentru asta am înfiintat Liga Studentilor Români din Strãinãtate, cea mai mare organizatie româneascã globalã, avînd peste 13.000 de membri si filiale în peste 40 de tãri. Prin aceastã organizatie am ajutat mii de tineri români sã studieze la cele mai prestigioase universitãti din lume si sã se întoarcã acasã. Totodatã, prin Fundatia CAESAR pe care am înfiintat-o alãturi de peste 2.000 de experti români din tarã si din strãinãtate am pus la dispozitia Presedintiei o strategie pentru valorificarea resurselor diasporei si aducerea românilor înapoi acasã. Problema salariilor mici si a locurilor de muncã are o singurã solutie: investitiile. Dupã ce am lucrat timp de trei ani si jumãtate la Banca Mondialã, la Washington, am remarcat o deschidere foarte mare a marilor companii fatã de România. Însã nimeni nu le vorbeste despre Neamt si despre uriasele oportunitãti (oameni bine pregãtiti, taxe scãzute, agriculturã curatã, resurse naturale) pe care le poate oferi. Este motivul pentru care am lansat un portal, chooseneamt.com, care se adreseazã investitorilor strãini si promoveazã judetul. E primul astfel de instrument de atragere a investitorilor în Neamt.
Rep.: O altã conditie e accesul la un sistem de sãnãtate adecvat. Or' spitalele sînt asa cum sînt, iar despre subfinantare si lipsa cronicã de personal doar auzim mereu fãrã a ne arãta cineva si care sînt solutiile...
S.B.: Solutiile pe care le propun sînt îndrãznete, pe care restul partidelor nu au curajul sã le aducã în dezbatere, din teama de a pierde voturi. Aceste solutii se regãsesc în programul politic «România pe bune». O solutie ar fi liberalizarea pietei asigurãrilor de sãnãtate. ÃŽn momentul de fatã, avem o singurã institutie care monopolizeazã gestionarea baniilor din contributiile noastre pentru sãnãtate, CNAS. Este un mamut anchilozat de jocuri politice si de interesele meschine ale celor care o conduc vremelnic. Pentru ca aceastã institutie sã poatã fi mai performantã este necesarã introducerea competitiei. Sînt de acord ca la un nivel minimal contributiile pentru sãnãtate sã meargã la o casã de asigurãri de sãnãtate de stat pentru acoperirea serviciilor de bazã, dar restul contributiei poate merge foarte bine si cãtre case de asigurãri private care ar impune noi standarde de calitate a serviciilor.
„Tinerii vor reveni acasã atunci cînd vom avea o Românie pe bune“
Rep.: Tinerii nu vor reveni dacã nu îsi vor putea instrui copiii într-un sistem de învãtãmînt performant. Conditiile sînt însã încã sub media europeanã: dotãri, pregãtire si salarizare a dascãlilor etc. Care ar fi solutiile?
S.B.: Solutiile pe care le propun pentru un sistem de învãtãmînt modern sînt de asemenea solutii radicale. Remarc cã, dupã reforma lui Spiru Haret si reforma comunistã, nu a existat nicio reformã a educatiei prin care învãtãmîntul sã se adapteze realitãtilor si cerintelor de pe piata muncii din secolul XXI. Îmi doresc un sistem educational care sã aibã în centrul sãu elevul. Arhitectura curricularã trebuie modificatã în profunzime, iar programul meu prevede materii la alegere în proportie de 30% si maxim 30 de ore/sãptãmînã în scoalã. De asemenea, pentru profesori vreau o carierã didacticã pe bune: 1.000 de euro brut în loc de 1.000 lei net venituri. Totodatã, sustin desfiintarea titularizãrii, care nu face decît sã tinã în loc niste profesori care nu mai sînt încurajati în nici un fel sã se pregãteascã în continuare. La fel, sînt pentru reformarea inspectoratelor scolare. Rep.: Existã si teoria potrivit cãreia nu se doreste ca tinerii sã rãmînã sau sã revinã în România. Sã fim adicã si în cazul resursei umane exportatori la preturi minime. Cum comentati?
S.B.: Cred cã este de datoria liderilor unui stat sã facã tot ce le stã în putintã pentru a le asigura cetãtenilor conditiile pentru a munci si a trãi decent în propria tarã. Tinerii pleacã sã munceascã în strãinãtate pentru cã nu au nici o alternativã în tarã, iar acesta este rezultatul unor guvernãri dezastruoase ale acelorasi partide politice. Existã tineri români care lucreazã la cele mai prestigioase companii din lume, pe functii de conducere. Un profesor de la Harvard pe care l-am cunoscut spunea: „Pentru mine, a fi român este echivalent cu a fi inteligent“. Tinerii vor reveni acasã atunci cînd vom avea o Românie pe bune. Iar aceastã Românie depinde de fiecare dintre noi. Nu trebuie sã mai aruncãm vina pe altii si sã credem toate teoriile conspirationiste. Trebuie sã ne asumãm destinul nostru ca tarã si popor, iar pe 11 decembrie sã facem istorie si sã alegem primul deputat independent dupã 1990, chiar aici, la noi, în Neamt.
|
Autentificare
