REFUGIATÃ DE RÃZBOI, DOSAR ÎN CONSERVARE
• nemtenii care nu au putut face dovada calitãtii de persecutat cu acte, dar care doresc pensie din acest motiv stau în asteptare • asta deoarece Casa de Pensii nu poate lucra dosarul pînã nu primeste aviz de la Ministerul Administratiei si Internelor • unii asteaptã o solutie de mai bine de un an si jumãtate •
Obtinerea oricãrui drept necesitã din partea petentului o oarecare dozã de rãbdare pînã la solutionare. De cele mai multe ori însã lucrurile merg destul de repede, în unele cazuri se rezolvã în 30 de zile, sau chiar mai putin, si fiecare dintre petenti aflã dacã este îndreptãtit sau nu la obtinerea dreptului pe care-l solicitã. Nu întotdeauna lucrurile sînt la fel si existã cazuri, cînd din culpa unuia, sau altuia, lucrurile treneazã destul de mult. Dar parcã niciodatã nu a durat un an si jumãtate si petentul încã nu stie dacã are dreptul la ceva bãnuti în plus sau nu. Este si cazul Elenei Teodorescu, de 72 de ani, din Tîrgu Neamt. Aceasta s-a adresat cu o cerere cãtre Casa Judeteanã de Pensii Neamt, document care a fost înregistrat la institutia amintitã la începutul lunii februarie 2013. Femeia cerea înregistrarea si solutionarea dosarului de refugiat (evacuat) pentru a i se stabili drepturile care i se cuvin conform legislatiei în vigoare. Simultan, aceeasi solicitare a fost înregistratã pentru fratele dînsei, Gheorghe Lazãr. „Precizez cã în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, în perioada 1 aprilie 1944 - 15 septembrie 1944, familia mea, respectiv tatãl meu, Lazãr Gv. Gheorghe, a fost detasat (refugiat - evacuat), din calea trupelor sovietice, în judetul Bihor, de cãtre Oficiul Postal Tîrgu Neamt, unde lucra ca factor postal“, a arãtat în solicitarea sa Elena Teodorescu, fostã Lazãr. Petenta a mai arãtat faptul cã atunci, în refugiu, deplasarea s-a fãcut cu cãruta familiei lor. Au plecat în pribegie toatã familia, mama, Maria Lazãr, tatãl Gheorghe Lazãr, cît si cei doi copii, Elena si fratele ei, Gheorghe. „ÃŽn judetul Bihor, împreunã cu familia noastrã au mai fost evacuate si alte familii, ai cãror soti erau factori postali, fiind cantonati în localitãtile Tinca, Remetea, Marghita si Beius, dar si altele. Ulterior, abia în cursul lunii septembrie 1944, s-au reîntors fiecare în localitãtile de domiciliu din judetul Neamt“, a spus Elena Teodorescu. Pentru dovedirea celor afirmate în cerere, petenta a depus mai multe acte, inclusiv de identitate, dar si adrese de la Arhivele Nationale Bihor, precum si douã declaratii de martor. Dupã depunerea documentului la CJP Neamt, femeia a asteptat în zadar un rãspuns de la institutie, dacã i se recunoaste calitatea de refugiat sau nu.
Solicitarea este „în conservare“
Casa Judeteanã de Pensii ne-a comunicat faptul cã cererea Elenei Teodorescu este încã în asteptare, deoarece în cazul în care dovada calitãtii de refugiat nu se face cu acte, ci cu martori, primul aviz trebuie dat de Ministerul Administratiei si Internelor, iar mai apoi dosarul intrã în lucru. „Din verificãrile noastre a rezultat cã cererea depusã de doamna T.E, din localitatea Tîrgu Neamt, în vederea stabilirii calitãtii de persoanã persecutatã în temeiul OG nr. 105/1999, cerere însotitã de declaratie de martori, se aflã în stadiul de conservare, în vederea examinãrii, la cererea structurilor din Ministerul Administratiei si Internelor“, conform documentului primit de la CJP Neamt. Conform normelor legale în vigoare stabilirea calitãtii de persoanã persecutatã etnic se face de cãtre comisia constituitã la nivelul Casei de Pensii, la cererea solicitantului. Dovada încadrãrii în situatiile prevãzute de lege pentru dobîndirea calitãtii de personã persecutatã se poate face cu acte eliberate de organele competente. „Potrivit normelor legale în vigoare, în lipsa actelor oficiale dovada persecutiei etnice se poate face prin declaratie de martori. Cu privire la declaratia martorilor precizãm cã acestia trebuie sã fi fost în aceeasi situatie cu solicitantul si sã aibã drepturile stabilite ca urmare a prezentãrii unor înscrisuri oficiale cum ar fi carnet de evacuat, înregistrat în tabelele privind persoanele refugiate/evacuate. Mentionãm faptul cã în aceeasi situatie se aflã toate cererile depuse de persoanele care au domiciile pe raza localitãtilor Tîrgu Neamt, Rãucesti, Brusturi, Drãgãnesti, Urecheni, si alte localitãti limitrofe, cereri pentru care dovada persecutiei nu este fãcutã cu acte oficiale eliberate de organele competente, ci cu declaratii de martori“, a spus Cezar Aanegroae, directorul CJP Neamt.
|
Autentificare
