 Raiul „mincinosilor“ la ferma piscicolã Trifesti
• pescarii se pot relaxa si în acest sezon la cele douã iazuri de la Trifesti • tarifele percepute pentru o zi de pescuit sunt 30 de lei la „iazul mic“ si 50 de lei la „iazul mare“ • luciul de apã de la Trifesti depãseste 100 de hectare • iazurile sînt populate de crap oglindã, românesc sau cten, somn, salãu, caras, biban • sînt si exemplare de crap de peste 12 kilograme • Dupã cel mult 15 minute de mers lejer cu masina, pornind din Roman, sau în vreo 40 de la Piatra Neamt, ajungi în fata Fermei Piscicole Trifesti, cea mai mare din judetul Neamt. Complexul are de ani buni o activitate intensã, atît în ceea ce priveste productia si recoltatul, dar si pescuitul sportiv. Anual, pescarii sportivi si chiar cei profesionisti au avut la dispozitie atît helesteul, de 4 hectare, cît si iazul mare întins pe 94 de hectare, însã numai în zona digului. Taxele din anii trecuti se pãstreazã si în acest sezon: 30 de lei/zi pentru „iazul mic“, asa cum îl stiu „mincinosii“ de pretutindeni, respectiv 50 de lei/zi - pentru privilegiul de a astepta marea capturã pe „iazul mare“. S-au prins diverse specii de crap, cum ar fi cel românesc si oglindã, cten, alãturi de caras. De asemenea, iazurile sînt populate si cu rãpitori, somn si salãu, dar si cu mult fitofag. Urmare a producerii puietului în bazinele proprii, specialistii fermei piscicole au fãcut mai multe repopulãri în ultimii ani. Astfel, în acest an helesteul de 4 hectare are în adîncuri peste trei tone de peste din toate speciile amintite, în timp ce în „iazul mare“ au fost introduse anul trecut circa 30 de tone de peste. Iazurile au fost populate, preponderent, cu exemplare de 500-800 de grame (crap de una sau douã veri) si caras în jurul a 300 de grame bucata. Desigur, au fost, în special pe iazul principal, „veterani“ care pot depãsi 11-12 kilograme si carasi-record, de aproape 1,5 kilograme. Si în continuare ferma va produce atît peste de consum cît si puiet de o varã sau douã, din speciile crap si fito-planctonofagi. „ÃŽn prezent, ferma piscicolã are douã capacitãti de productie distincte. Este vorba, în primul rînd, despre iazul care produce peste de consum si pepiniera piscicolã. Aceasta din urmã are posibilitãti multiple în exploatare si anume pentru puiet de peste de un an si pentru puiet de peste de doi ani. De asemenea, aici au loc diverse experimente tehnologice pentru diversificarea productiei si cresterea calitãtii acesteia“, a precizat inginerul piscicol Ionel Negru, specialistul care are grijã de „minunãtiile“ de la Trifesti. Iazurile de la Trifesti functioneazã cu autogestiune, asta însemnînd cã se fac toate repopulãrile cu puiet de cea mai bunã calitate, obtinut aici. La vînzarea de puiet, sînt cereri mari în fiecare an, care cresc inclusiv dupã ce se terminã de livrat toatã marfa.
Modernizare pe viitor
ÃŽn afara activitãtii de pescuit sportiv, societatea are ca obiect si comercializarea pestelui de consum, inclusiv prin propriul magazin de desfacere, în «potcoava» din spatele pietei. Si clienti sînt destui. De altfel, comercializarea se realizeazã atît en-gross cît si en-detail, firma avînd numerosi parteneri. „Se lucreazã pe bazã de comenzi si contracte ferme. Se poate produce circa 100 de tone de peste marfã si 40 de tone de puiet, fãrã a se lucra la întregul potential, din ratiuni economice, ci doar la cererea pietei. Pentru ca acest bazin piscicol, cel mai mare din judetul Neamt si zona învecinatã, sã rãmînã cea mai importantã capacitate de productie a pestelui pentru consum si a puietului care se livreazã celorlalte ferme, se impun o serie de investitii. Acesta sunt deja planificate pentru anii urmãtori. ÃŽn primul rînd, avem nevoie de o serie de dotãri tehnice moderne. Ferma functioneazã, în prezent, cu realizãri normale, însã revigorarea capacitãtilor de productie prin lucrãri de modernizare este absolut necesarã pentru viitor. Trebuie adãugate dotãri tehnice precum utilaje specifice, o bucãtãrie furajerã adecvatã, toate dublate de pregãtirea shimbului de mîine, adicã a unui personal calificat si stabil. Mentinerea în productie a acestor capacitãti, iazuri si helestee, precum si repunerea în functiune a întregului patrimoniu piscicol al judetului Neamt ar contribui într-o mãsurã însemnatã la îmbunãtãtirea imaginii, mãcar din acest punct de vedere“, a mai spus inginerul Ionel Negru. Ferma de la Trifesti existã de prin anii ã'70 si, cum a fost „de stat“, sãtenii au furat, multã vreme, mînã-n mînã cu cei care au lucrat acolo. Asta a fost si mai este din pãcate mentalitatea întregului popor. Desi acum este firmã privatã, metehnele se pare cã nu s-au schimbat. Hotii vin foarte bine organizati, creeazã diversiuni si nu se mai tem nici dacã sînt somati cu arma. Dar nu existã helesteu fãrã sã fie vizitat de cei care au poftã de o coadã de peste fãrã sã o plãteascã. Despre recorduri, „mincinosii“ „fac din tîntar armãsar“, legendele circulã, iar capturile devin tot mai mari de la o zi la alta. Cert este cã în „iazul mare“ de la Trifesti au fost prinse si exemplare de crap oglindã si românesc trecute bine de 12 kilograme. ÃŽn rest toate sînt... povesti pescãresti.
|
Autentificare
