DisearĂŁ, Ticu va ajunge acasĂŁ

• unul dintre fratii tĂŽnĂŁrului mort ĂŽn accidentul din Ungaria a plecat astĂŁ-noapte pentru a aduce la casa pĂŁrinteascĂŁ trupul celui zdrobit ĂŽn microbuz •

Inimile celor din familia Purice, din satul Puriceni, comuna Borlesti, care si-au pierdut un fiu ĂŽn urmĂŁ cu o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ, ĂŽn tragicul accident din Ungaria, abia mai pot de emotie. În aceastĂŁ searĂŁ, sicriul ĂŽn care Ticu si-a gĂŁsit locul, va intra pe poarta casei pĂŁrintesti. DupĂŁ o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ de zbucium, atĂŽta cĂŽt a durat procedura legalĂŁ pentru identificarea victimelor, pentru ĂŽmbĂŁlsĂŁmare si repatrierea propriu-zisĂŁ, mama, tatĂŁl, fratii si surorile ĂŽl vor vedea astĂŁzi pe cel care le-a fost fiu si frate de sĂŽnge. DupĂŁ 6 ani ĂŽn care nu i-au vĂŁzut chipul, pentru cĂŁ tĂŽnĂŁrul a plecat ĂŽn Spania cu dorinta de a-si gĂŁsi un drum al lui, presĂŁrat cu bucurii familiale, cu realizĂŁri si dornic de a se vedea om la casa sa, cei din Puriceni ĂŽl vor vedea pentru ultima datĂŁ. Constantin Purice este una dintre cele 14 victime ale accidentului ĂŽn care un autotren a intrat frontal ĂŽntr-un mcirobuz cu români, care veneau acasĂŁ, de la muncĂŁ din Spania. Printre victime era si Ticu, asa cum ĂŽl stiu cunoscutii pe tĂŽnĂŁrul care luna trecutĂŁ a ĂŽmplinit 28 de ani. De la vĂŽrsta de 22 de ani a plecat ĂŽn Spania, unde si-a cunoscut viitoarea mireasĂŁ. Are cu ea un fiu de aproape 4 ani si peste cĂŽteva zile va veni pe lume fetita pe care si-au dorit-o nespus de mult. N-a mai apucat s-o vadĂŁ. RĂŁpus de dorul mamei, al tatĂŁlui si al fratilor cu care s-a auzit la telefon de cĂŽnd a plecat de-acasĂŁ, Ticu a tot amĂŽnat venirea ĂŽn România pĂŽnĂŁ la ĂŽnceputul acestei luni. Îsi propusese sĂŁ stea cĂŽteva zile ĂŽn mijlocul familiei si apoi sĂŁ revinĂŁ ĂŽn Spania, unde reusise sĂŁ construiascĂŁ o casĂŁ ĂŽn care alĂŁturi de iubita lui sĂŁ ĂŽsi creascĂŁ micutii. Doar cĂŁ ĂŽn cĂŽteva secunde viata lui s-a sfĂŽrsit. Nimic nu avea sĂŁ prezicĂŁ asa o nenorocire. A vrut sĂŁ le facĂŁ o surprizĂŁ celor de acasĂŁ si pornise la drum fĂŁrĂŁ a-i anunta exact cĂŽnd ajunge. Acum stiu cei din familie, dar nu mai stie el. A plecat ĂŽntr-o altĂŁ lume, de unde mama lui, al cĂŁrei suflet parcĂŁ nu mai poate ĂŽndura atĂŽta durere, sperĂŁ sĂŁ-i vegheze pe cei care l-au iubit, l-au asteptat si se roagĂŁ sĂŁ ĂŽl viseze, pentru a-si pĂŁstra vesnicĂŁ amintirea. Între timp, ĂŽn fata casei pĂŁrintesti, familia aprinde lumĂŽnĂŁri. Cinci, zece, patru, cĂŽte se nimeresc... Toate pentru sufletul lui. „A murit fĂŁrĂŁ lumĂŽnare. Aprindem aici, sĂŁ aibĂŁ luminĂŁ...(...) MĂŁcar de l-am vedea, sĂŁ-i vĂŁd fata, dar cine stie cum aratĂŁ! DacĂŁ ne-au cerut pozĂŁ ca sĂŁ ĂŽl identifice, tare mĂŁ tem cĂŁ nu i se vede chipul. Nu stiu dacĂŁ am sĂŁ rezist, nu stiu ce putere ĂŽmi trebuie sĂŁ mĂŁ uit la el...“, ĂŽl boceste ĂŽntruna mama lui. Îl plĂŽng si vecinii, si rudele ĂŽndepĂŁrtate, si prietenii. De jalea femeii care ĂŽsi boceste fiul pe care n-a mai apucat sĂŁ-l vadĂŁ ĂŽntre copiii lui, plĂŽng toti din jur. Ea nu mai stie de nimic. Aprinde lumĂŽnĂŁri, se roagĂŁ, se ĂŽntreabĂŁ retoric de ce i-a fost dat ei un asemenea destin, plĂŽnge de mila copilasilor - unul prea mic sĂŁ-l mai stie multĂŁ vreme pe tatĂŁl lui, altul nici nĂŁscut, plĂŽnge de mila fetei din Spania cu care Ticu ĂŽsi ĂŽnchegase o familie, plĂŽnge din cauza acestei tragedii. În fata durerii femeii, nimeni nu mai are nici o putere. „PlecĂŁm duminicĂŁ noaptea ĂŽn Ungaria, sĂŁ luĂŁm sicriul. Mergem cu o masinĂŁ din Piatra Neamt. Sper cĂŁ vom ajunge acasĂŁ luni seara. Marti e sĂŁrbĂŁtoare, miercuri nu se fac ĂŽnmormĂŽntĂŁri si probabil joi ĂŽl vom duce la groapĂŁ“, a declarat, gĂŽtuit de emotie, fratele Marin.