SCÃPATI DE PUSCÃRIE

• acuzatii dintr-un complex dosar ce viza infractiuni la regimul vamal nu vor executa pedepse privative de libertate • printre ei se aflĂŁ si fratii Mararu, doi afaceristi controversati din Piatra Neamt • ĂŽntr-un prim proces, 6 dintre acuzati fuseserĂŁ condamnati la cĂŽtiva ani de ĂŽnchisoare cu executare • sentinta a fost atacatĂŁ cu apel, magistratii de la Tribunal dispunĂŽnd pedepse cu suspendare • Parchetul Neamt va declara recurs •

Fratii Mararu au scãpat de executarea unor sentinte care prevedeau executarea în penitenciar a unor pedepse cu închisoarea, care fuseserã dispuse în martie anul trecut de o instantã de la Judecãtoria Piatra Neamt. Ei s-au ales cu sanctiuni mult mai blînde, dupã ce au fãcut apel. Din cei 7 inculpati în dosarele conexate, ce au ca obiect infractiuni la regimul vamal, numai Florin Cãtãlin Moisã, de 39 de ani, nu a fãcut apel, el fiind condamnat în martie 2006 la 2 ani cu suspendare. Ceilalti 6 au contestat solutia, iar cauza a fost judecatã de magistratii de la Tribunalul Neamt. În hotãrîrea emisã la finele sãptãmînii trecute, Bogdan Anton Mararu, de 32 de ani, din Piatra Neamt, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, în primã instantã pedeapsa fiind de 5 ani de închisoare cu executare. Gheorghe Cãtãlin Mararu, de 28 de ani, a primit în apel 2 ani cu suspendare, la fond solutia fiind de 2 ani de detentie. În acelasi dosar, Elena Moraru, de 43 de ani, s-a ales cu 2 ani cu suspendare, dupã ce initial a avut 3 cu executare, Iuliana Muresan, de 37 de ani, din Maramures, are 2 ani cu suspendare (fatã de 2 cu executare), Aurel Reginel Dîrlea, de 35 de ani, din Moinesti, are un an de închisoare cu suspendare (2 ani cu executare în primã instantã). Constantin Georgescu, de 57 de ani, din Tîrgu Neamt, a avut initial doi ani de închisoare cu suspendare, iar în apel pedeapsa s-a redus la jumãtate. Parchetul Neamt a considerat cã pedepsele sînt blînde si va ataca sentinta cu recurs. Magistratii de la Judecãtorie mai stabiliserã ca Moisã sã achite daune materiale cãtre Directia de Finante, prin ANAF, în valoare de 376 milioane de lei vechi, iar Georgescu trebuia sã plãteascã 94 de milioane de lei, iar împreunã cu Elena Moraru, 60 de milioane de lei. De asemenea, Bogdan Anton Mararu datoreazã 366 milioane de lei singur si alti 87 de milioane de lei în solidar cu Moisã. În total, daunele se cifrau la aproape un miliard de lei.

Procurorii au retinut mai multe fapte

Procurorii nemteni i-au trimis în judecatã, în urmã cu trei ani, pe fratii Mararu, Florin Moise, Elena Moraru, din Tîrgu Neamt, si Iuliana Muresan, din Sighetul Marmatiei, acuzîndu-i de prezentare de documente false la autoritatea vamalã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, înselãciune si fals material în înscrisuri oficiale. Acuzatii au reusit sã vãmuiascã, la tarife mai mici decît cele normale, opt autoturisme: un VW Bora, un Audi A8, un Nissan, un BMW 250 si unul X5, douã Mercedes Benz si un Opel Zafira. Trei masini fuseserã sustrase de persoane necunoscute din Italia, Germania si Cehia si aduse în România, în perioada 2001-2002. La vãmuire au prezentat, pentru fiecare, certificate de tip EUR 1 false, beneficiind de tarife preferentiale. În loc sã plãteascã taxe vamale de 30%, au achitat tarife de doar 6% sau 12%, prejudiciind bugetul de stat cu circa jumãtate de miliard de lei. Falsul a fost descoperit mai tîrziu, în tãrile de origine a masinilor. Dupã vãmuirea localã, certificatele EUR 1 prezentate de proprietari trebuiau transmise la vama centralã, iar aceasta le trimitea pentru verificarea autenticitãtii în tara de origine a autoturismului. Singura din afara judetului era Iuliana Muresan. Ea detinea o retea proprie la Sighetul Marmatiei, care avea si alte activitãti conexe, dar înmatricula si masini strãine. Nu a reusit sã vãmuiascã un VW Bora nou furat din Cluj, la trei zile de la cumpãrare, si a apelat la serviciile unor functionari nemteni. În 2003, Moisã a fost trimis în fata judecãtorilor pentru folosirea de documente false la autoritatea vamalã si înselãciune. Folosindu-se de acestea, a reusit sã introducã în tarã patru autoturisme, douã Skoda Octavia, un Audi A6 si un Alfa Romeo 156, pentru care a beneficiat de reducerea taxelor vamale de la 30% la 12% si 6%. Directia Vamalã Iasi a sesizat Politia Neamt pe 21 noiembrie 2001 cã, în 15 noiembrie 2000, Biroul vamal de control si vãmuire Piatra Neamt a eliberat o chitantã prin care acorda un regim tarifar preferential, în baza certificatului de circulatie a mãrfurilor EUR 1 fals. Pe 17 mai 2002, aceeasi institutie a sesizat cã, în alte trei cazuri, reducerea taxelor vamale s-a fãcut cu certificate EUR 1 false. Pentru alti participanti la fapte, cauza a fost disjunsã. Ulterior, s-a completat urmãrirea penalã si s-a dispus trimiterea în judecatã a lui Aurel Reginel Dârlea, în vîrstã de 32 de ani, din Bucuresti, împreunã cu Moise, acuzat fiind de fals intelectual si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, precum si instigare la aceste infractiuni.

Acte „procurate“ la Bucuresti

Organele de urmãrire penalã au stabilit cã dupã ce au fost introduse în România mai multe autoturisme, învinuitii le-au înstrãinat folosindu-se de mijloace frauduloase. Dârlea fãcea parte dintr-o retea specializatã în introducerea în tarã si înscrierea în circulatie a autoturismelor sustrase din strãinãtate. Vãmuirea, omologarea si verificarea RAR au fost realizate cu ajutorul unor persoane din Bucuresti, iar pentru înmatricularea masinilor s-a apelat la Moisã. În acest dosar era vizatã doar activitatea de înscriere în circulatie a douã autoturisme Skoda Fabia. Primul a fost introdus în tarã de un cetãtean ceh, pe 24 iunie 2001, si în aceeasi zi a fost înstrãinat cãtre un bucurestean. A doua zi, cehul a reclamat politiei din Praga sustragerea masinii. Bucuresteanul Stefãnel Cioalcã a fãcut toate formalitãtile, iar pentru înstrãinarea masinii a apelat la Dârlea care, la rîndul sãu, l-a gãsit pe Moisã. Actele de înmatriculare si documentele de vînzare-cumpãrare au fost trimise de Dârlea lui Moisã, iar acesta a întocmit, în fals, un contract de vînzare-cumpãrare, semnînd în fals pentru cumpãrãtor. Pe 30 august 2001, la solicitarea lui Dârlea, Moisã a întocmit în fals un alt contract de vînzare-cumpãrare, i-a semnat în acelasi mod pe cumpãrãtori, document în baza cãruia s-a procedat la radierea si înmatricularea autoturismului. Al doilea autoturism, o Skoda Fabia, a fost adus în tarã pe 22 august 2001, iar procedura s-a derulat la fel ca în primul caz. Prin aceste modalitãti, Dârlea a eludat formalitãtile legale de înscriere în circulatie a masinilor. Constantin Georgescu si concubina acestuia, Elena Moraru, au fost acuzati cã, în perioada 2000-2002, au beneficiat de taxe vamale reduse pentru douã autoturisme, prezentînd vamesilor certificate de origine a mãrfii EUR1 false. În realitate, masinile erau furate din tãrile de origine, Germania si Italia. Au fost vãmuite la un tarif preferential (de 12%, în loc de 30%) douã autoturisme, un Opel Zafira si un BMW 525. Dupã înmatriculare, acestea erau vîndute la preturi mai mari decît cele de achizitie. Toate cele patru dosare au fost conexate într-o singurã cauzã.