„Vocile României“ în prestigioasa revistã italianã de specialitate „Amadeus“
La 125 de ani de la naºterea lui George Enescu, prestigioasa revistã italianã „Amadeus“ publicã un remarcabil omagiu dedicat aceluia pe care Yehudi Menuhin îl considera „cel mai mare compozitor al secolului al XX-lea“.
Principala contribuþie la cunoaºterea muzicii lui George Enescu în anul 2005, proclamat de UNESCO Anul Internaþional George Enescu, a fost, aºa cum rezultã din articolul semnat de muzicologul Guy Cherqui, prezentarea în premierã mondialã, la iniþiativa Marianei Nicolesco, a integralei liedurilor enesciene mai întîi în România, ºi apoi în Japonia, la Aichi, Nagoya ºi Tokio, ulterior la Praga, Roma ºi Paris, unde Enescu a trãit ºi a creat în cea mai mare parte a vieþii, iar apoi la New York, primul oraº care l-a recunoscut nu numai ca mare interpret, ci ºi în calitatea sa de compozitor de seamã.
ÃŽn articolul sãu, Guy Cherqui face o avizatã trecere în revistã a contribuþiei româneºti la cultura europeanã modernã, sub semnul emblematic enescian, pe care îl socoate „un simbol al permanenþei României în centrul vieþii muzicale europene“, pornind de la Tristan Tzara, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Brâncuºi, amintind de George Georgescu, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Constantin Silvestri, Hariclea Darclee, „muza indiscutabilã a verismului în operã“, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac ºi pînã la numele faimoase ale contemporaneitãþii: Radu Lupu, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaº, Angela Gheorghiu ºi, bineînþeles, Diva Mariana Nicolesco, interpreta celor mai multe premiere absolute din întreaga istorie a Teatrului alla Scala din Milano.
Reproducem, pentru dumneavoastrã, cîteva fragmente din articolul intitulat „Vocile României“, al criticului francez Guy Cherqui, apãrut în numãrul din luna mai 2006: „Departe de România în timpul dictaturii ceauºiste, Mariana Nicolesco avea sã se întoarcã în patrie dupã douãzeci ºi unu de ani de absenþã, în 1991. De atunci încoace a reuºit sã stimuleze viaþa muzicalã a þãrii, dedicîndu-se formãrii tinerei generaþii de artiºti lirici, organizãrii de manifestãri importante, ca Festivalul Liedului Românesc de la Braºov, oraºul sãu, ori Concursul Internaþional de Canto «Hariclea Darclee» de la Brãila, oraºul natal al marii predecesoare, fãcînd cunoscutã lumii, totodatã, tradiþia muzicalã a României ºi creaþia compozitorilor români, începînd bineînþeles cu George Enescu. Una dintre manifestãrile cele mai recente a avut loc la Palatul Behague din Paris, sediu în prezent al Ambasadei României din capitala Franþei ºi monument istoric ce dispune de propriul sãu teatru, aflat acum în condiþii precare, pentru care Mariana Nicolesco se gîndeºte sã elaboreze un program de restaurare. Concertul i-a oferit Marianei Nicolesco ocazia nu numai de a prezenta publicului francez tinere voci de valoare ale României, dar ºi de a face cunoscute pagini inedite de George Enescu, liedurile sale, - omagiu adus marelui compozitor ºi deopotrivã anilor sãi parizieni.
Enescu a compus patruzeci ºi douã de lieduri pentru pian, dar ºi pentru cor ºi orchestrã (Die Nachtliche Herschau, Aurora), în limbile francezã, germanã ºi românã, dintre care o parte pe versurile reginei Elisabeta a României, muzicianã, pictoriþã ºi poetesã cunoscutã sub numele Carmen Sylva. Consoarta de origine germanã a Regelui Carol I al României, Regina scria în limba maternã (Der Blazer, Zaghaft, Armes Magdlein, Der Schmetterlingskuss). Mariana Nicolesco a încheiat cu un imens succes Concertul de Lieduri Enesciene, interpretînd unul dintre cele «Âªapte cîntece pe versuri de Clement Marot» op.15, scrise în 1907 - 1908, celebrul - de acum înainte - «Languir me fais». Mai toate aceste lieduri au fost compuse înainte de primul rãzboi mondial (în afarã de op.19: «Trei melodii» pe versuri de Fernand Greg, care e din 1916). Unele au fost revãzute de compozitor în anii '30, versurilor de Carmen Sylva adãugîndu-li-se altele, de autori francezi cunoscuþi, din secolul 19, ca Leconte de Lisle, Albert Samain, Sully Prudhomme. Iar ºederea lui Enescu la Viena, contactul cu maeºtrii austrieci generase, încã de la începutul carierei sale, gustul pentru lied, stimulat de o importantã influenþã schubertianã. Mariana Nicolesco a oferit acest recital nu numai la Pris, ci ºi în România ºi în Japonia. Urmeazã Ierusalimul ºi din nou America, unde marele compozitor a predat o vreme la Mannes College of Music din New York, primul oraº care avea sã-i recunoascã talentul de compozitor. ÃŽi rãmîne artistei sã gãseascã acum o casã discograficã pregãtitã sã producã ºi sã difuzeze interpretarea liedurilor enesciene.“
|
Autentificare
