Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2006
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Economie 7 Iulie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Agrotehnicã de vîrf mondial prezentatã în Insula Mare a Brãilei

Agrotehnicã de vîrf mondial prezentatã în Insula Mare a Brãilei

• Aectra a prezentat fermierilor ºi specialiºtilor din Agriculturã oportunitãþile de a face profit cu soluþii inteligente • Firmele Case ºi Gaspardo au reprezentat mecanizarea, „coloana vertebralã a agriculturii“ •

Societatea comercialã TCE 3 Brazi Piatra Neamþ a fost gazda unui simpozion de mare þinutã, în Brãila ºi Insula Mare a Brãilei, miercuri 6 iulie. Reprezentanþii producãtorilor de materiale ºi maºini destinate agriculturii s-au întîlnit cu cei cãrora le sînt destinate acestea - fermieri, specialiºti, factori de decizie din agriculturã, cãrora le-au prezentat ultimele realizãri din domeniu. ÃŽn colaborare cu TCE 3 Brazi, organizatorul simpozionului a fost Aectra Chimicals, iar tema acestuia a fost „Agricultura româneascã ºi oportunitãþile fermierilor români de a face profit cu soluþii inteligente“. Alãturi de Aectra, ºi-au prezentat echipamentele ºi maºinile agricole reprezentanþii Gaspardo ºi Case.
Printre participanþii marcanþi ai simpozionului s-au aflat Virgil Popescu, administrator unic ºi preºedinte fondator al Grupului Aectra România, Culiþã Tãrîþã, preºedintele grupului de firme TCE 3 Brazi, Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi, Insula Mare a Brãilei, Liviu Bumbu, directorul Direcþiei Agricole Neamþ. Lucrãrile simpozionului au debutat cu decernarea titlului de Centru de Excelenþã Aectra pentru anul 2006 societãþii TCE 3 Brazi, Insula Mare a Brãilei, în cadrul unei prezentãri desfãºurate la Casa de Culturã din Brãila. A urmat îmbarcarea pe bac ºi traversarea Dunãrii, singurul mod în care se poate ajunge în Insula Mare a Brãilei. Aici, în ateliere organizate pe teritoriul diferitelor ferme ale TCE 3 Brazi, au fost prezentate tehnologiile folosite pentru cultivarea grîului, a florii soarelui, a porumbului, a soiei ºi a rapiþei, culturile care se preteazã cel mai bine pentru un sistem industrial, în condiþiile din insulã.
Anul acesta a fost unul cu multe necazuri pricinuite de condiþiile meteorologice agriculturii din Insula Mare a Brãilei. Undeva în zare, digul care separã apele Dunãrii de uscatul Insulei era alb. Sînt cele cîteva mii de saci cu nisip care au întãrit taluzul prin care se infiltrau apele crescute mult peste cota de pericol. Apele nu au deversat peste, dar au reuºit sã treacã prin dig, ne explicã gazdele. În primãvarã, a fost nevoie ca porumbul sã fie semãnat, nu de puþine ori, în apã, în speranþa cã vor conteni ploile ºi se vor restabili condiþiile pentru dezvoltarea culturii. Acum se simte acut, în mod paradoxal, lipsa apei. Sistemele moderne de irigaþii lucreazã la capacitatea maximã. Cu toate acestea, tarlalele, care nu prea au mai puþin de 70 de hectare de trup compact, aratã excepþional. Porumbul pare într-un stadiu puþin întîrziat, dar are timp sã recupereze. Nu existã fir de buruianã, doar din cînd în cînd vreo urmã firavã de stuf. Dacã în zona judeþului Neamþ una dintre cel mai greu de combãtut buruieni este pirul, în Insula Mare a Brãilei stuful este invadant. Neglijat, stuful îºi ocupã vechile lui teritorii, sufocînd orice altã culturã. Miercuri, 6 iulie, a fost prima zi în care s-a trecut la recoltatul grîului. Producþia obþinutã pe primele tarlale este apropiatã de 7.000 de kilograme la hectar. Nici rapiþa nu aratã rãu, iar recoltarea acesteia este în toi.
Pe rînd, avînd în faþã una cîte una culturile din Insulã, gazdele explicã modul de cultivare, tehnologia folositã ºi problemele soluþionate. Discuþiile se referã la erbicidãri, combaterea buruienilor monocotiledonate, dicotiledonate, anuale sau perene, la fertilizatori ºi stimulatori de creºtere foliari, conþinut de microelemente ºi aºa mai departe. Dupã detalierea reþetelor, conform sloganului Aectra, se calculeazã profitul adus de investiþia în tratamentele agrotehnice moderne.

Colaborarea cu Aectra, 5 ani de muncã

Culiþã Tãrîþã, preºedintele grupului de firme TCE 3 Brazi, ne explicã ce înseamnã colaborarea cu Aectra. „Pentru TCE 3 Brazi, colaborarea cu firma Aectra, care ne-a acordat titlul de Centru de Excelenþã, implicã munca de peste 5 ani de zile. Am început la Piatra Neamþ, unde sîntem ºi acolo Centru de Excelenþã Aectra, ºi am continuat la Brãila. Aceastã colaborare înseamnã o agrotehnicã modernã, cu mijloace de producþie deosebite ºi rezultate pe mãsura investiþiei ºi a muncii pe care o prestãm. Sîntem în Insula Mare a Brãilei la ferma Filipoiu, într-un lan de grîu. Dacã ne ajutã Dumnezeu, producþie va fi de peste 6.800 de kilograme la hectar. Sperãm sã obþinem o producþie medie de peste 5.000 de kilograme la hectar, fiindcã avem ºi zone mai vitregite, mai ales cã în ultimele douã luni în Insula Mare a Brãilei nu a existat nici o lacrimã, nici o picãturã de ploaie. Primãvara am avut probleme cu inundaþiile, acum avem probleme cu lipsa de precipitaþii. Cu toate acestea, putem spune cã rezultatele sînt acceptabile, mulþumitoare chiar ºi sperãm cã finele acestui an agricol ne va situa acolo unde ne este locul. Noi sîntem statornici, sîntem aici ºi ne menþinem aici, cu o muncã asiduã de zi cu zi, înconjuraþi de toþi fermierii ºi toþi lucrãtorii din Insula Mare a Brãilei. La fel este ºi la Piatra Neamþ, unde existã un colectiv minunat, un colectiv care ºtie sã smulgã pãmîntului tot ce este mai bun. Pãmîntului trebuie sã îi ceri ce este mai bun, dar sã ºi îi dai ce este mai bun“, a explicat Culiþã Tãrîþã.

Mecanizarea, coloana vertebralã a agriculturii

Deplasarea între diferitele ateliere se face cu autobuzul. Drumurile sînt bune, mai bune uneori decît unele drumuri judeþene. ÃŽn paralel cu drumurile merg canalele pentru irigaþii. Lucian Buzdugan, înbarcat în primul autobuz al coloanei de maºini, detaliazã particularitãþile care se regãsesc pe tarlalele pe lîngã care trecem, fie cã sînt cultivate de TCE 3 Brazi, fie cã aparþin altora. Dupã culturi, a venit rîndul utlajelor agricole. Ca de obicei, deschiderea atelierului este fãcutã de Lucian Buzdugan. „Mecanizarea, coloana vertebralã a agriculturii, îºi face simþitã importanþa în Insula Mare a Brãilei prin firma Case. Vã informãm cã am achiziþionat 20 de tractoare MX 285, modelul pe care îl vedeþi în continuarea combinelor, ºi 20 de combine Case 2388 Axial-Flow, cu lãþimea hederului de 9 ºi 7,5 metri. Mai sînt pe drum 10 combine ºi 10 tractoare, pentru a ne întregi dotarea. Este un efort financiar deosebit, nu numai din partea noastrã, ci ºi din partea firmei Tadis, care ne asigurã leasingul ºi care ne-a asigurat în bune condiþiuni ºi la timp maºini de calitate, pe care noi le apreciem. Astãzi vã vom arãta ºi dumneavoastrã cum lucreazã“, a spus Lucian Buzdugan.

„Toatã Europa ne-ar fi invidiat!“

La finalul manifestãrilor, terminate în mod tradiþional cu o masã cîmpeneascã, am cules cîteva impresii de la Culiþã Tãrîþã. „Acest simpozion este o manifestare de bun augur, pentru cã reuneºte crema agricultorilor din zonã. Anual, organizãm trei-patru simpozioane de felul acesta, iar la recoltarea porumbului din toamnã vom invita cele douã comisii pentru agriculturã din Camera Deputaþilor ºi Senat, ca sã vadã ºi parlamentarii cum se poate practica o agriculturã modernã ºi eficientã. La aceastã manifestare este prezentã Aectra, una dintre marile firme distribuitoare de pesticide ºi de erbicide din România, cu specialiºti foarte serioºi, foarte punctuali, cu sfaturi pentru fiecare situaþie. Pe de altã parte, aici sînt prezenþi fermierii din toatã zona Brãilei ºi toatã zona Ialomiþei, unde se face agriculturã, dupã cum vedeþi. De asemenea, este prezentã toatã Direcþia Agricolã Brãila. Faptul cã TCE 3 Brazi este etalonul agriculturii româneºti în Insula Mare a Brãilei aratã cã ne-am impus ºi am devenit respectaþi de toþi cei din jur, prin tehnologie, prin personalitate, prin echipã. ÃŽn agriculturã este singurul loc în care nu poþi sã minþi“, a spus Culiþã Tãrîþã. ÃŽntrebat în ce mãsurã modelul Insulei Mari a Brãilei poate fi extins ºi în celelalte zone ale þãrii, Culiþã Tãrîþã a fost optimist. „Acest model poate fi extins prin perseverenþã, printr-o organizare ca la carte, ca la armatã, cãci altfel nu merge. Dacã am fi fãcut agriculturã modernã pe suprafeþe mari ºi în restul þãrii, astãzi am fi fost departe ºi toatã Europa ne-ar fi invidiat!“

Articol afisat de 6087 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.B.)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective