Trupele NATO pe sub Arcul lui Ferdinand �ntregitorul
De c�teva zile, �n direct sau �n secvente reluate, asist la exercitiul militar al paradei din 1 Decembrie. �ntotdeauna m-a emotionat spectacolul Zilei Nationale. Tricolorul este cocotat �n cer, oficialii se dau si mai oficiali, pe frontispiciile institutiilor publice, �n general cenusii, s�nt at�rnate insemne ale identit�tii nationale. Exercitiile militare de la Arcul de Triumf poart� �n ele un �nsemn care n-are nici o leg�tur� cu ceea ce s-a petrecut p�n� acum �n aceast� zi. Trupele noastre s�nt trupe NATO. Echipate cu c�sti si costume de camuflaj, ele poart� �n c�rc� armament sofisticat pe care l-am v�zut la puscasii marini sau puscasii montani ai t�rilor care alc�tuiesc marea coalitie militar� a lumii. Ceea ce m-a tinut cu ochii lipiti pe televizor a fost spaima c� trupele aliniate compact nu vor �nc�pea pe sub Arcul lui Ferdinand �ntregitorul, c� vor r�m�ne ca �n fata unei porti prea str�mte. N-au r�mas. Armii diverse, categorii de companii si batalioane, trupe speciale antrenate pentru b�t�lii nu pe aliniamente, ci �n spatele frontului, �n orase din desert sau �n jungl�. Pe acest fond m-a f�cut s� tresar o reclam� televizat� a unei reporterite cunoscute care comite dimineata o emisiune cu sau f�r� sare, n-am retinut exact. Realizatoarea emisiunii spunea �ntr-un promo: "Tr�im ultimul 1 Decembrie liber". Cum adic�? Urm�rindu-i seriozitatea de pe chip am priceput ce vroia de fapt s� spun�. De la 1 ianuarie 2007 intr�m �n Uniunea European�. E ultima oar� c�nd defilarea de 1 Decembrie se petrece �n limitele simbolice ale perimetrului national. Dup� aceea, ziua noastr� va fi Ziua Europei Unite. Vom defila �mpreun� cu francezii, nemtii, spaniolii, italienii. Vom flutura steaguri albastre cu stelute. Ne vom face cu m�na, trimit�nd bezele polilingve. �ntr-un fel se face cu m�na �n francez� si altcum �n ungureste.
Coand�, marele nostru savant inventator, avea o pasiune mai putin cunoscut�. El colectiona fotografii de fulgi de z�pad�. Henri Coand� fotografia de aproape fulgi de z�pad� �n c�dere si, analiz�nd apoi arhitectura acestor fulgi, asezarea minusculelor cristale de gheat�, a remarcat c� fiecare fulg de nea poart� amprenta locului �n care este nins. �ntr-un fel arat� fulgul de z�pad� �n Carpatii Rom�niei si altcum arat� �n Alpii francezi. Coand� deosebea fulgul de z�pad� din Caucaz de fulgul de z�pad� din Muntii Himalaia. Defilarea trupelor noastre NATO a sters deosebirile fulgilor de z�pad� din armia rom�n�. Armia rom�n�, �mbr�cat� �n blindate americane si purt�nd �n locul clasicului AKM 47 (kalasnikovul rusesc f�cut de rom�ni), pistoale-mitralier� sofisticate (unele cic� trag de dup� colt) s-a uniformizat �n marea armat� mondial�. Ea nu mai ninge solitar. Ea nu mai ninge carpatin. Ea ninge cum ning toti soldatii lumii, zise civilizate, lumea din care facem parte, lumea spre care am aspirat. Ei nu se mai antreneaz� s� lupte cu Ivan, pe Nistru sau Prut, ci cu Abdul sau Ali sau mai stiu eu cum, prin teatrele de r�zboi arabe, africane, kosoviste.
E 1 Decembrie. Este �nc� si va r�m�ne �ntotdeauna Ziua Marii �ntregiri. Chiar dac� s�ntem sau vom deveni corp comun cu NATO si Uniunea European�, 1 Decembrie va r�m�ne cu �nc�rc�tura lui nestirbit� de tr�iri, emotii, semnificatii ad�nci. Pot p�rea perimat, particul� a „generatiei expirate“, dar, f�r� s� m� jenez, eu �ncerc de 1 Decembrie o emotie. Emotia mea n-are nimic comun cu discursurile si parada politicienilor care �si mai pun o tres� electoral� si cu acest prilej
|
Autentificare
