 Epitaful staretului Iustin, la despãrtirea de preotul Calciu
• „Acesta nu este un român oarecare. Este preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa, un adevãrat erou devotat neamului si Bisericii Ortodoxe, un martir care si-a jertfit tineretea si viata pentru Adevãrul credintei Bisericii pe care noi o slujim“, a transmis tuturor pãrintele Iustin Pîrvu • înmormîntarea va avea loc duminicã, la Mãnãstirea Petru Vodã • Preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa va fi înmormîntat duminicã, 3 decembrie, în cimitirul Mãnãstirii Petru Vodã, cel mai pretuit de cãtre pelerini lãcas de cult din muntii Neamtului. Sîmbãtã, trupul neînsufletit al celui care a biruit în lupta cu temnitele comuniste si ura celor abãtuti de la calea lui Hristos va ajunge la mãnãstire, urmînd ca, în ziua urmãtoare, dupã sãvîrsirea Liturghiei, sã fie condus pe ultimul drum de rude, prieteni, precum si de toti cei care nu l-au cunoscut, dar i-au împãrtãsit idealurile si i-au respectat martiriul pentru credinta în Dumnezeu Cel Viu. Greu încercat de pierderea unui prieten întru iubirea pentru Hristos, staretul Iustin Pîrvu a rostit cuvinte de adio pline de respect pentru cel pe care îl numeste un „grãitor simbol al martiriului contemporan“. Vã prezentãm, în continuare, integral cuvîntul de adio al staretului Iustin Pîrvu, fãcînd doar o scurtã precizare. Durerea care îl face pe staretul de la Petru Vodã sã rosteascã, la despãrtirea de prietenul sãu, „dar se pare cã nici prin însãsi moartea sa nu poate spãla ura si stigmatul ce i s-au pus“, dupã o discutie purtatã cu unul dintre „mai-marii“ acestor vremuri, o împãrtãsim cu totii. Este durerea de a vedea cã unii nu au învãtat cã sînt momente si oameni pe care nu-i poti amesteca cu micimea unor interese meschine si supuse unor orgolii de slujbas sub vremuri.
Lãsînd deoparte acestea, mai trebuie spus cã tristetea provocatã de plecarea dintre noi a pãrintelui Calciu e ostoitã de faptul cã acesta si-a încheiat exilul, a venit acasã, într-un loc al iubirii de Dumnezeu, iar inima sa va bate pentru totdeauna în muntii Neamtului, veghind la buna rînduialã a celor care si-au închinat viata cu adevãrat slujirii lui Hristos.
Cuvîntul pãrintelui Iustin Pîrvu
Mai zilele trecute, am aflat cu durere cã a plecat dintre noi un mare român, un martir al neamului nostru românesc: preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa. E greu sã gãsesti cuvinte care sã topeascã în sînul lor experienta de viatã, idealurile si jertfa pentru adevãrata credintã în Iisus Hristos pe care a trãit-o acest mare om. A fãcut parte din generatia de tineri greu încercati de materialismul istoric si ateist pe care l-a impus regimul comunist pentru întreaga omenire, încercînd sã lupte dupã puterile lui împotriva acestuia. A fost arestat în 1948, pe atunci student la medicinã si condamnat ca „spion american“. A fost unul dintre tinerii studenti români care a cunoscut crunta si diabolica „reeducare“ de la Pitesti, închisoarea în care a fost decimatã o mare parte din studentimea românã. „Reeducarea“ a însemnat terorizarea detinutilor prin ei însisi, pînã ajungeau la „constiinta comunistã“. Aceastã satanicã actiune, o adevãratã nebunie a unor români stãpîniti de satana care au batjocorit ceea ce neamul românesc a avut mai de valoare: credinta, natiunea, tot ceea ce tine de virtutile crestinismului, familia si ceea ce are omul mai nobil si mai de pret ca zidire a lui Dumnezeu. Acesti slujitori fideli ai fiarei comuniste au reusit sã-l scoatã pe Dumnezeu din om si sã punã în loc pe satana, iar în locul dragostei au sãdit ura, neîncrederea si dezbinarea. Acolo, metodele de torturã ajungeau pînã la distrugerea fizicã si spiritualã, iar constiintele deveneau conditionate si dirijate de comenzile diabolice ale celor ce conduceau reeducarea. Astfel a experimentat si pãrintele Calciu aceastã dezumanizare. Dar, din acest întuneric al întunericului, el a vãzut lumina lui Hristos si se hotãrãste sã-l slujeascã. Decide ca dupã eliberare sã se facã preot si sã mãrturtiseascã adevãrul. Eliberat în 1964, urmeazã Teologia si Filologia, devenind profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Bucuresti. Cu adevãrat a cunoscut adîncul iadului, dar a înviat din nou în lumina haricã a lui Hristos. A ars de dragoste pentru Hristosul cel viu, a strîns în jurul lui tineri si studenti care ardeau si ei sã cunoascã adevãrul, credinta vie, tineri înflãcãrati de sentimente crestine si dragoste de neam. Devenind, astfel, din nou un pericol al sistemului, este închis în 1979 si condamnat la 10 ani de închisoare. Este eliberat peste 5 ani, în urma presiunilor internationale, fiind obligat sã pãrãseascã tara si sã plece în America. Pãrintele Calciu a fost un vrednic ostas al lui Hristos si dovada vie cã toate armele de distrugere ale comunistilor s-au dovedit neputincioase în fata iubirii pentru Hristos si a credintei nestrãmutate a învierii Lui. A fost un slujitor al Bisericii pãtruns de puterea duhului, cu o constiintã misionarã adîncã si un grãitor simbol al martiriului contemporan.
Sîngele sãu, curs prin crãpãturile zidurilor de la Pitesti, curãtã sîngele unui neam întreg, alungînd moartea necunostintei din mãdularele noastre. Si care a fost rezultatul experimentului Pitesti pe sufletul Pãrintelui Calciu? Rezultatul a fost cã dupã închisoare absolvã Facultatea de Litere si este hirotonit preot, închinîndu-si restul vietii lui Hristos, pe care L-a mãrturisit cu toatã destoinicia si neînfricarea. Din nou închis, dar neînfricosat nici de aceastã datã, Pãrintele Gheorghe Calciu este trimis în America, unde are sã propovãduiascã Cuvîntul lui Dumnezeu pînã la sfîrsitul vietii. Scuipat, batjocorit, aprig bãtut, ocãrît si umilit, surghiunit si pãrãsit de neamul sãu, Pãrintele Gheorghe Calciu nu se scîrbeste, ci poartã si în America si-n orice colt al lumii, poartã în inima sa crezul neamului sãu, si-si lasã ca testament o ultimã dorintã - de a fi înmormîntat în pãmîntul neamului sãu, pe care cu adevãrat l-a iubit si pentru care si-a pus viata.
„Sã-i acordãm cinstea cuvenitã ca român, slujitor si pãstrãtor al constiintei iubirii si libertãtii lui Iisus Hristos“
Din pãcate, multi dintre crestinii de astãzi, tributari constient sau inconstient atîtor ani de regim comunist, uitã de sensul crucii, negîndu-si martirii sau trãind în ignorantã. Preotul Calciu se pare cã a fost un real pericol pentru comunisti, dar se pare cã nici prin însãsi moartea sa nu poate spãla ura si stigmatul ce i s-au pus. Dar, important este faptul cã a fost necesar lumii si Bisericii Ortodoxe. Mai deunãzi, am interceptat o convorbire cu una dintre oficialitãtile de prin împrejurimi care, cu intentii iscoditoare, m-a întrebat ceva de maniera aceasta: „Pãrinte, am auzit cã a murit un român în America si vrea sã fie îngropat pe aici pe undeva prin România. Sfintia voastrã ce stiti despre asta?“. Uluit si indignat de modul cum mi-a pus problema, am rãspuns si eu: „Auziti, Preacuvioase, acesta nu este un român oarecare. Este preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa, un adevãrat erou devotat neamului si Bisericii Ortodoxe, un martir care si-a jertfit tineretea si viata pentru Adevãrul credintei Bisericii pe care noi o slujim“. ÃŽn sfîrsit, pãrintele Calciu si-a încheiat exilul si la propriu si la figurat, iar jertfa sa ca un apãrãtor al Ortodoxiei si cãlãuzitor duhovnicesc al oamenilor nãdãjduim cã va fi primitã în ÃŽmpãrãtia Cerurilor. El nu a fost onorat cu functii si nici nu s-a înscris în vreo manifestare politicã, ci a luptat permanent de pe pozitia sa de crestin ortodox. De aceea considerãm dorinta sa de a fi înmormîntat în pãmînt românesc ca fiind justificatã.
Nu e momentul si nici cazul sã mai cãutãm motive de discutii, ci sã-i acordãm cinstea cuvenitã ca român, slujitor si pãstrãtor al constiintei iubirii si libertãtii lui Iisus Hristos Domnul nostru.
Unul din cei mai mari luminãtori ai Bisericii Ortodoxe de astãzi, Pãrintele Gheorghe Calciu Dumitreasa s-a stins din viata aceasta pãmînteascã odatã cu prãznuirea Intrãrii în Bisericã a Maicii Domnului. Îndurerati de faptul cã s-a luat aceastã luminã de la noi, ne mîngîiem cu gîndul cã Maica Domnului a intrat în Bisericã purtînd în brate sufletul Pãrintelui Gheorghe si L-a dus Fiului ei ca mãrturie a jertfei Bisericii Sale si neamului românesc.
Pãrintele Calciu a rodit bogat rod si în pãmîntul însetat al Americii si multi ucenici români si americani l-au iubit si i-au urmat învãtãtura si-l vor urma si pe ultimul drum spre România, pãmîntul tãrii sale. Joi seara, 30 noiembrie, Pãrintele Gheorghe Calciu a ajuns în Bucuresti, însotit de Episcopul Vicar al Episcopiei Române din America, Irineu Duvlea, Pãrintele Protopop Dumitru Pãun, alãturi de un grup de credinciosi. Vineri noaptea toti cei din Bucuresti, care l-au iubit pe Pãrintele Calciu, au avut posibilitatea sã prohodeascã ducerea Pãrintelui de aici la cele vesnice si nestricãcioase, urmînd ca sîmbãtã dimineata sã participe la Liturghia oficiatã de un sobor de arhierei. Din Bucuresti, Pãrintele va fi adus sîmbãtã seara la mãnãstirea Petru Vodã, unde a cerut sã fie înmormîntat. Credinciosii din toate pãrtile, care doresc sã-l petreacã pe Pãrintele Gheorghe Calciu pe ultimul drum, sînt invitati sã participe la slujba de înmormîntare ce va avea loc duminicã, 3 decembrie, la mãnãstirea Petru Vodã.
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace si sã mijloceascã la Dumnezeu pentru toti cei ce l-au iubit, cît si pe vrãjmasii sãi. Amin.
|
Autentificare
