Marea Unire - „ďż˝n virtutea dreptului national al fiecďż˝rei natiuni de a dispune de ea ďż˝nsďż˝si“

• citatul face parte din Declaratia de autodeterminare redactatďż˝ de Vasile Goldis si adoptatďż˝, la 12 octombrie 1918, de Partidul National Romďż˝n din Transilvania • prima provincie care a decis unirea cu Romďż˝nia a fost Basarabia • a urmat Transilvania, pe 1 decembrie 1918 •

Z�mislirea Rom�niei Mari este consemnat� �n analele istoriei la 1 Decembrie 1918. Acest ideal al rom�nilor a fost precedat de o seam� de evenimente foarte importante, pe care le red�m �n cele ce urmeaz�.
Victoria Antantei, care �ncepe s� se contureze �n 1918 �n Apus, are urm�ri si pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic �nainteaz� �n sf�rsit si str�punge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman �si d� demisia la 6 noiembrie 1918. �i urmeaz� Guvernul generalului Coand�, care proclam� imediat mobilizarea general� si, la 10 noiembrie, Rom�nia reintr� �n r�zboi. Un r�zboi care, a doua zi, �nceteaz� prin armistitiul semnat la Compiegne. Ostilit�tile �nceteaz� �n Europa occidental�, nu si �n cea de r�s�rit, unde, dup� armistitiu, la Belgrad, la 31 octombrie/ 13 noiembrie 1918, operatiunile militare vor mai continua, intermitent, �n Ungaria.
�nfr�ngerea militar� aduce cu sine destr�marea imperiilor centrale. Primul care se pr�buseste este, cum era de asteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie, �mp�ratul Carol (Franz Joseph murise �n 1916) anunt� printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare �ntr-un stat federal. Era, fapt limpede, mult prea t�rziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni dec�t de la diplomatia �nving�torilor (mai cu seam� de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau ďż˝naintea diplomatilor si decid ele ďż˝nsele asupra destinului lor. La fel si romďż˝nii. La 12 octombrie, Partidul National Romďż˝n din Transilvania adoptďż˝ Declaratia de autodeterminare, redactatďż˝ de Vasile Goldis, „ďż˝n virtutea dreptului national al fiecďż˝rei natiuni de a dispune de ea ďż˝nsďż˝si“. Sase zile mai tďż˝rziu, aceastďż˝ Declaratie este cititďż˝ ďż˝n Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, ďż˝n timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldati transilvďż˝neni din armata austro-ungarďż˝, cu care se ďż˝ndreaptďż˝ spre Transilvania.
Consiliul National Rom�n Central, �nfiintat la 3 noiembrie 1918, de reprezentanti ai Partidului National Rom�n si ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profit�nd si de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.

Protestele inutile la Budapesta

�ntre timp, fapte similare se petrec �n Bucovina, unde la 27 octombrie se creeaz� un Consiliu National Rom�n, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formuleaz� dorinta Bucovinei de unire cu Rom�nia, proclamat� �n fapt, neconditionat si cu mare �nsufletire la Cern�uti, la 28 noiembrie 1918.
Guvernul lui K�rolyi Mih�ly, format la 31 octombrie la Budapesta si �n care ministrul nationalit�tilor este democratul J�szi Oszkar, �ncearc� s� intre �n negocieri cu Consiliul National Rom�n Central. Negocierile s�nt purtate la Arad, �ntre 13-15 noiembrie, dar f�r� nici un rezultat. �n acelasi timp, guvernul maghiar semneaz� la 13 noiembrie armistitiul de la Belgrad cu generalul Franchet d'Esperey, seful armatei din Orient. Se fixeaz� o linie de demarcatie arbitrar� �ntre Ungaria si Transilvania, care l�sa sub autoritatea Budapestei orase ca Satu Mare, Oradea, Beius, Arad si regiuni istorice ca Banat (�ncredintat administratiei s�rbesti), Crisana, Maramures.
Faptul �i pune �n gard� pe rom�ni. Consiliul National decide s� convoace, la 1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare National� a Rom�nilor din Transilvania si Ungaria. Pentru aceast� Adunare urmau a fi alesi 600 de deputati pe baz� de vot universal si 628 de reprezentanti ai organizatiilor si societ�tilor culturale. Particip� la alegeri toti rom�nii din Transilvania, Banat, Crisana, Maramures. �ntr-o atmosfer� de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, s�nt alesi c�te 5 reprezentanti de circumscriptie (�n cadrul stabilit �n 1910). Revendic�rile aleg�torilor: unirea cu Rom�nia, reform� agrar�, vot universal.
Cei 1.228 de deputati s-au reunit �n sala Cazinoului din Alba Iulia, �n timp ce, �n oras, circa 100.000 de oameni (dup� m�rturiile din epoc�) le asteptau hot�r�rile. Erau reprezentate toate categoriile sociale si ambele biserici. Participau si reprezentanti ai tuturor regiunilor istorice rom�nesti.
La 1 decembrie 1918, deputatii decid �n unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Rom�nia, cu p�strarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea nationalit�tilor si a religiilor. La Alba Iulia, asa cum fusese �nainte si la Cern�uti, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor rom�nilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adun�rii, se constituie Marele Consiliu National Rom�n, format din 200 de membri alesi si 50 de membri cooptati. A doua zi, acest Consiliu numeste un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, �n frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegatie la Bucuresti, condus� de episcopul de Caransebes, Miron Cristea (viitorul patriarh al Rom�niei), care, la 14 decembrie, �nm�neaz� regelui Ferdinand I declaratia de la Alba Iulia. La 24 decembrie, regele Ferdinand promulg� decretul de sanctionare a unirii (totodat� si a Bucovinei si Basarabiei). Protestele guvernului K�rolyi la Budapesta s�nt inutile.

Cronologia celor mai importante evenimente petrecute �ntre 1914 - 1918

Rom�nia, �n primul r�zboi mondial

1914. 28 iulie - Austro-Ungaria declar� r�zboi Serbiei.
30 iulie - Reprezentantii Antantei fac cunoscut guvernului rom�n acordul t�rilor lor privind unirea Transilvaniei cu Rom�nia, �n schimbul particip�rii Rom�niei la r�zboi �mpotriva Puterilor Centrale.
31 iulie - Mesaj al �mp�ratului Germaniei Wilhelm al II-lea c�tre regele Carol I, prin care cerea Rom�niei s�-si �ndeplineasc� obligatiile c�tre Puterile Centrale (1883, oct.18/30 Semnarea la Viena, �n cel mai strict secret, a Tratatului de aliant� rom�no-austro-ungar, la care Germania ader� �n aceeasi zi).
1 august - Germania declar� r�zboi Rusiei. Sistemul general de aliante care lega Marile Puteri a dus la dezl�ntuirea primului r�zboi mondial.
3 august - Consiliul de coroan� de la Sinaia respinge cererea regelui Carol I de a intra �n r�zboi al�turi de Puterile Centrale si hot�r�ste adoptarea unei politici de neutralitate armat�.
1 octombrie - Conventie secret� ruso-rom�n�, prin care Rusia se angajeaz� s� apere integritatea teritorial� a Rom�niei si recunoasterea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de rom�ni, �n schimbul unei neutralit�ti binevoitoare a Rom�niei (Acordul Sazonov-Diamandi).
10 octombrie - Moartea regelui Carol I.
11 octombrie - Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, nepotul si succesorul regelui Carol I.

1916. 17 august - Se semneaz�, la Bucuresti, Tratatul de aliant� �ntre Rom�nia pe de-o parte, si Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia, pe de alt� parte. Printre conditiile intr�rii Rom�niei �n r�zboi de partea Antantei, se stipula satisfacerea cererii Rom�niei de a se discuta, la �ncheierea r�zboiului, drepturile ei istorice asupra Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei.

Planul intr�rii Rom�niei �n r�zboi

Conform planurilor interaliate, trupele rusesti urmau s� �nceap� ofensiva concomitent cu cele rom�ne. Trupele anglo-franceze trebuiau s� debarce la Salonic, pentru a tine �n loc Bulgaria care intentiona s� atace Rom�nia. Aceste angajamente nu s-au realizat pentru c� actiunea aliatilor de la Salonic a fost z�d�rnicit� de o puternic� ofensiv� germano-bulgar�, iar trupele rusesti au sosit cu o mare �nt�rziere. Din aceast� cauz�, trupele Puterilor Centrale au ocupat 2/ 3 din teritoriul Rom�niei. Cu ajutorul trupelor rusesti, frontul este stabilizat, la �nceputul lunii ianuarie 1917, pe r�ul Siret, Dun�re si bratul Sf. Gheorghe.

Campania din 1917

�n teritoriul liber al Moldovei, din ianuarie p�n� �n mai 1917, a avut loc refacerea armatei rom�ne cu mijloace egale cu cele aflate �n dotarea inamicului. O misiune militar� francez� (condus� de generalul Henri Mathias Berthelot) si echipamentul de lupt� din Franta si Anglia au schimbat �nf�tisarea armatei rom�ne. Au fost organizate dou� armate, av�nd aproximativ 400.000 de oameni, intercalate cu trei armate rusesti, �nsum�nd aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva rom�neasc� de la M�r�sti (la 11 iulie), condus� de generalul Alexandru Averescu, si cea a generalilor Constantin Cristescu si Eremia Grigorescu, de la M�r�sesti (1-24 iulie) dejoac� planurile de lupt� germane de ocupare a Moldovei si de cucerire a portului Odessa.

Rom�nia �n 1918

27 ianuarie 1918 - Se �ncheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria si Ucraina.
18 februarie - Se �ncheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietic� si Germania.
5 martie - Se semneaz� la Buftea (�n apropiere de Bucuresti) Tratatul preliminar de pace �ntre Rom�nia si Puterile Centrale, pe baza c�ruia �ncep la Bucuresti, la 9 martie, tratativele �n vederea �ncheierii p�cii.
24 aprilie - Tratatul de pace de la Bucuresti, dintre Rom�nia, pe de o parte, si Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alt� parte. Rom�nia era nevoit� s� cedeze Dobrogea, s� accepte rectific�ri de frontier� �n Carpati si s� �ncheie conventii economice dezavantajoase pentru ea.
�n pan international, au loc c�teva evenimente importante:
26 - 28 martie - Are loc la Roma un Congres al nationalit�tilor din monarhia austro-ungar�, care voteaz� o motiune cer�nd recunoasterea dreptului fiec�rei natiuni de a se constitui �n stat national independent sau de a se uni cu statul s�u national dac� acesta exist�.
24 august - Se creeaz�, la Paris, Consiliul National al Unit�tii Rom�ne, av�nd �n conducere pe Take Ionescu (presedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu si Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 septembrie de guvernul francez, la 23 octombrie de guvernul SUA, la 29 octombrie de guvernul englez, iar la 9 noiembrie - de cel italian, drept exponent al intereselor poporului rom�n.
2 septembrie - Congresul de la New York al rom�nilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, s�rbilor, croatilor si rutenilor voteaz� o motiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei si eliberarea tuturor popoarelor.
12 septembrie - Armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobropolje si �nainteaz� spre Sofia.
16 septembrie - Se semneazďż˝ la Salonic actul de capitulare a Bulgariei.
4 octombrie - Germania si, apoi, la 5 octombrie 1918., Austro-Ungaria, fac oferte de pace Puterilor Aliate.

Pasii spre Marea Unire

27 martie 1918 - Sfatul T�rii de la Chisin�u hot�r�ste unirea Basarabiei cu Rom�nia.
29 septembrie - Comitetul Executiv al Partidului National Romďż˝n, ďż˝ntrunit la Oradea, adoptďż˝ ďż˝n unanimitate o declaratie redactatďż˝ de Vasile Goldis, prin care se dorea recunoasterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Actiune“, cu sediul la Arad, avďż˝ndu-l presedinte pe Vasile Goldis.
3 octombrie - Manifestul �mp�ratului Carol I de Habsburg - C�tre popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei �ntr-o Federatie de sase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez si ucrainean).
3 octombrie - Declaratia de rďż˝spuns a „Corpului voluntarilor transilvďż˝neni si bucovineni“, la manifestul lui Carol I de Habsburg, ďż˝n care acestia proclamďż˝ unirea teritoriilor lor cu Regatul Romďż˝niei.

N.R. Acest articol a redactat avďż˝nd la bazďż˝ fragmente din cartea lui Ion Bulei, „Scurtďż˝ istorie a romďż˝nilor“, Editura Meronia, Bucuresti, 1996.